MELIOR ELECTROINSTAL

O solutie pentru reducerea consumurilor energetice este limitarea la mersul in gol a masinilor electrice (motoare, transformatoare, transformatoare pentru sudare, etc). Inca se mai folosesc transformatoare pentru sudura, fara automatizare, la care timpii tehnologici de sudura depind de operator.

Transformatorul pentru sudura trebuie sa aiba o tensiune de mers in gol joasa, nepericuloasa, dar suficienta pentru amorsarea arcului electric (de ordinul 70V) si caracteristici voltamper externe, U = f(I), mult inclinate (descrescatoare) pentru ca intensitatea curentului sa nu se modifice mult la variatii ale lungimii (si deci tensiunii) arcului electric de sudura din timpul procesului tehnologic, astfel incat sa se obtina un arc electric stabil.
Tensiunea arcului electric de sudura de ordinul 15 - 35V variaza liniar cu lungimea sa, impusa de distanta dintre electrozi, si aproximativ invers proportional cu intensitatea curentului electric.
Caracteristicile esterne mult descrescatoare se obtin cu ajutorul unui sunt magnetic care creste reactanta de dispersie sau cu bobine de reactanta serie ce determina caderi de tensiune importante la cresterea curentului de sarcina.
Reglarea curentului de sudura insemana modificarea caracteristicilor esterne ale transformatorului si se efectueaza prin schimbarea in trepte a numarului de spire, prin variatia continua a reactantei de dispersie influentata de pozitia suntului magnetic sau prin modificarea reluctantei miezului bobinei de inductanta conectata in serie.
Regimul de lucru al transformatorului de sudura este intermitent, cu durata de sudare de 30 - 50% din durata de lucru, iar factorul de putere este relativ mic, cos fi = 0.3 - 0,5. Din acest motiv pierderile sunt insemnate, necesitand masuri rapide si obligatorii pentru reducerea lor. Fie prin inlocuirea efectiva a transformatoarelor cu alte echipamente de sudura performante, fie montatrea limitatoarelor de mers in gol si compensarea energiei reactive.
Schema electrica a dispozitivului pentru comanda automata a transformatorului de sudura.

Schema permite decuplarea de la retea a transformatorului pentru un timp de mers in gol mai mare decat un timp de referinta (care poate fi reglat prin Rt) si recuplarea transformatorului in momentul cand electrodul atinge piesa de sudare.
Simplitatea schemei, fiabilitatea cat si pretul scazut o recomanda in multe aplicatii unde se mai lucreaza, inca, cu transformatoare de sudura.

SOLUŢII ALTERNATIVE DE ÎNCĂLZIRE A LOCUINŢEI

2012-01-03T17:47:00.001+02:00

1. ÎNCĂLZIREAELECTRICĂ ÎN PARDOSEALĂ
Incalzirea electrica in pardoseala se realizeaza prinmontarea elementelor incalzitoare, cabluri electrice sau covorase in pardosealacasei. Pentru casele aflate inconstructie se recomanda montarea acestor sisteme de incalzitoare direct in sapa. Dac se doreste doar repararea sau modificareasistemului de incalzire atunci se recurce la o mica inaltare a pardoselii prinmontareacovoraselor incalzitoare care se poate aplica peste stratul de sapasi se incorporeaza direct in adezivul gresiei ce urmeaza a fi montata. Daca decizi sa folosesti parchetlaminat ca finisaj, atunci se recomanda folia incalzitoare cu o putere maiscazuta, dar cu rezultate la fel de bune.
Cu incalzirea in pardoseala obtinem o suprafata radiantafoarte mare, dar cu o temperatura foarte joasa, reprezentand o solutie bunaatat pentru decoratori cat si pentrubeneficiar. Elementele incalzitoare nu se afla la vedere, spatiul putandu-sefolosi in intregime iar mobilierul se poate aseza dupa bunul plac.
Incalzirea in pardoseala intretine suprafata pardoseleiuscand-o atunci cand apa este prezenta pe suprafata acesteia, impiedicandtotodata formarea condensului si infiltrarea acestuia in structura casei. Petimpul noptii cand energia electrica este mai ieftina se poate folosi cuprecadere pardoseala pentru a inmagazina caldura Incalzireaelectrica prin pardoseala poate fi folosita atat ca sursa unica de caldurasau ca sursa suplimentara pentru casele care au o izolatie termica mai redusa.
Gama de produse este variatasi adaptabila oricarui tip de locuinta sau incapere. Sistemul este potrivitpentru orice tip de incapere de la bai, dormitoare pana la sali de muzeu saubiserici.

Sistemul se compune din urmatoarele elemente:
- cablu incalzitor(folie/plasa incalzitoare);
- banda de fixare;
- termostatreglabil cu senzori de temperatura atat in pardoseala cat si in ambient.
Alimentarea sistemul deincalzire electrica in pardoseala se face la tensiune monofazica, faza + nul +nul de
protectie, 220V prin intermediulunor conductoare din cupru cu sectiunea de 2,5 mmp si protejate cu sigurante deprotectie.
Preturile: cabluri incalzitoare 20…35 euro/mpiar cel prin covoras incalzitor 30…50 euro/mp. Diferentele apar de la firma la firma si sunt date de calitateamaterialelor cat si de grosimea materialelor. Aceste preturi sunt cam 30%-50% din costuride achizitie si montaj ale unui sistem de incalzire classic( cu centrala pe gaze).

Pretul de montare (manopera) al sistemului reprezinta un procent de 25 -30% din valoarea materialelor. Suma difera in functie de firma care facelucrarea. Este recomandabila ca montajul sistemului sa se faca de o firmaagreata sau supravegheata de furnizorul de echipamente, pentru a primi garantiaprodusului: intre 10 ani si 20 de ani.

Consumul este directproportional cu pierderile de caldura ale fiecarei locuinte. Calculele pentru ocasa noua, izolata normal, arata un consum mediu orar de 20 – 25 Wh/mp incalzit,in perioada de iarna.
Consumul se poatediferentia pentru doua cazuri distincte: Sistemul de incalzire functioneaza ca instalatie suplimentara(adica lucreaza impreuna cu alt sistem de incalzire), in acest caz puterea estede 60 W/mp, iar in cazul incalziriitotale de 100 – 150 W/mp. Raportand acest consumul la consumul unui bec clasic de 100Wse constata eficacitatea sistemului.

Avantaje:
-       caldura este uniforma,nu creaza curenti de convectie, nu produce miscari de aer si nu ridica praful(benefic persoanelor alergice);
-       nu ocupa spatiu, nueste la vedere,se monteaza direct in sapa,
-       usureaza miscarea.
-       in functie deconfigurare se pot obtine puteri de pina la 250W/m²;
-       datorita constructieibifilare nu creeaza camp electromagnetic;
-       este total lipsit dementenanta, totul rezumandu-se la consumul de energie;
-       temperatura se poate urmarisi modifica cu +/- 0,5° C pentru fiecare camera
-       durata de viata esteegala cu cea a cladirii;
-       confortul este multimbunatatit prin dispersia uniforma a caldurii in pardoseala;
-       creste valoareaproprietatii.
Dezavantajele apar de la lipsa de profesionalism apersoanelor care monteaza sistemul. sau fac evaluarea termica a casei sau apardoselii. Astfel pot sa apara pierderi de caldura necalculate, fapt ce va mariconsumul de energie electrica considerabil. Doar o echipa specializata va poaterecomanda sistemul potrivit precum si termostatul compatibil pentru a faceaceasta investitie profitabila si pentru a reduce costurile lunare deintretinere cu pana la 25%.

2.INCALZIREA CU PANOURI RADIANTE
Radiatia termica este o radiatie deunda lunga. Lungimea acestei unde se situeaza undeva intre cea a luminiivizibile si a radiatiei de microunde. Elementel de incalzit cedeaza caldura prinradiatie termica in infrarosu. Elementul de baza fiind o rezistenta termicanemetalica. Acesta produce radiatie termica, cu un randament ridicat faraelectrosmog. Transmiterea caldurii se face fara pierdere de energie.
Undele termice realizate electromagnetic transmit energiatermica direct si fara pierderi de transport catre toate corpurile solide din zona de radiatie.Temperatura optima a spatiului se obtine prin temperatura de suprafata amaterialelor inconjuratoare si a obiectelor din incapere iar conductele, tevilede apa, calorifere, convectoare dispar in adevaratul sens al cuvantului aiastfel, se poate economisi de patru ori,si anume la :

· Costurile pentru energie

· Costurile de instalatii

· Costurile pentru reparatii si pentru revizii

· Costurile pentru proiecte

Instalarea elementelor de incalzire prin radiatieelectromagnetica este foarte simpla si poate fi aleasa optim
pentru oricespatiu individual. Se preteaza in aceeasi masura pentru spatii private, cladiripublice
(aeroporturi, spitale, banci, hoteluri, cabinete medicale, muzee,birouri, hale de productie). Amplasarea se
poate face pur si simplu dupaprincipii practice, rationale, sau se pot interpune si accente individuale
(design personalizat).
Montajul poate fi facut de beneficiar dar pentru abeneficia de garantie, cat si de o fiabilitate in functionare
este recomandabilca instalarea sa fie facut de unpersonal calificat sau supraveghearea acestuia.
Avantaje:
-   Se simte "caldura sobei de teracota".
-   Fara pierdere de oxigen sauumiditate a aerului.
-   Fara stratificare a caldurii.
-   Igienic, fara ridicarea prafului (pentru clinici, spitale, atmosferasterila).
-         Pereti uscati, indeparteaza mucegaiul.
- Fara smog electric, rezistenta de incalzire in fibra de carbon (farametale).
-   Recomandat de medici pentrualergici, asmatici si reumatici.
-   Ocupa putin loc: elemente de incalzit plate si compacte.
-   Mareste suprafata utila: camera centralei poate fi folosita cu altadestinatie. Siguranta mare in
exploatare: defectiunile sunt practic excluse, nunecesita revizie. Cel mai simplu mod de comanda si reglare.
-   Masurare exacta a consumului, poate fi permanent controlat. Decontareexacta a consumului, eventual
pe spatiu si element de incalzire.
- Ele sunt disponibile in diferite culori si marimi.
-   Termen de garantie 5-10 ani. Durata de viata: peste 25 ani
Costul panourilor radiante este in functie deputerea de incalzire si de ornamentele aferente. Astfel un
panou radiant de1000x300x32 standard, 350w/h, care incalzeste 32mc costa 250eu, iar un panou de
1200x800x32, 2000w/h care incalzeste 130mc costa 550eu (fara thermostat saurama).
Tensiune : 200-240 V, 50 Hz curentalternativ/continuu
Temperatura desuprafata : intre 95 - 105 grade in putere nominala

3. INCALZIREA CU SEMINEEELECTRICE
Avantajul semineelor este ca creeaza oambianta placuta, este portabil, usor de folosit, nu are nevoie de intretinere,poate fi mutat oriunde in casa si furnizeaza caldura rapid, la atingerea unuibuton. Semineele electrice confera majoritatea avantajelor unui semineu traditional,dar nu au nevoie de nici un fel de pregatire inainte de folosire si intretinerezero. Un altavantaj al semineelor electrice este faptul ca se potrivesc in orice decordatorita gamei variate de mantale disponibile. Dintre variantele care le punemla dispozitia dvs amintim mantalele clasice din lemn, in diferite variante demodele si culoare, mantale moderne din mdf in culori care se potrivescdecorurilor contemporane, precum si modele de focare electrice care pot fiinzidite pentru un aspect mai realist al semineului. Un alt avantaj delocneglijabil este pretul. Semineele clasice si pe gaz au costuri mari deinstalare si in plus trebuie sa faceti modificari in planul casei pt cosul defum; iar la apartamente acest lucru nu este posibil. De asemenea, costul de functionareal semineelor electrice este foarte mic: functionarea pe efect de flacara costadoar 3 bani/ora (0.03 RON/ora) (pentru un cost al curentului electric mediu lanivel national). Incalzirea impreuna cu efectul de flacara costa in jur de 30 bani/ora (0,3 RON/ora) (cu ciclutermostatat la 50%).
Siguranta este un alt factorimportant in alegerea oricarui obiect.
Semineele electrice au avantajul sigurantei, nefiind vorba de flacara deschisasi fiind necesara doar o priza obisnuita.

Se folosesc totusi pentru incalziri locale sau ca incalziri suplimentaresau ambientale. Pretul lor este
relative mic dar impreuna cu accesoriile(masca, support sisteme de prindere) se pare ca depasesc valoarea care l-arputea recomanda ca un sistem de incalzire unic

Sistemelorde incalzire electrice, ca sisteme alternative de incalzire, prezinta avantajemari fata de sistemele clasice cu gaze naturale sau cu lemne. Amintesc doar cateva:
- nu necesita proiectecostisitoare de gaz de alimentare cu apa, etc)
- nu exista pericolul de inghet
-   sunt fiabile si au garantiemare
-   pot fi comandate de ladistanta prin telefon (GPRS), radio, etc
-   consumul de energie electrica poate fi redus prinmontarea unor micro centrale eoliene sau panouri solare (spre ex de 2kw) care saacopere o parte din consumurile energiei electrice
-   ofera un conform mai mare
-   au un grad mai mare de protectie, adica sunt mai sigure(nu exista riscul de explozie, intoxicatii cu CO₂, etc)
-   nu sunt scumpe
-   se pot realiza temperaturi precise pentru fiecare camerain parte
Ca la orice instalatie electrica,recomandam ca montajul si punerea in functiune sa se faca de personal
calificat. Atat pentru alegerea sistemului optim cat si pentru siguranta infunctionare. De asemenea alimentarea sistemelor preaentate trebuie sa se facacu cabluri bine dimensionate si sa fie protejate prin sigurante dimensionatecorespunzator.
Referitor la tendintele actuale amobservat orientarea spre panouri radiante sis pre incalzirea electrica inpardoseala. Am intalnit seminee electrice mai mult ca décor, incalzire localasuplimentara si ca jocuri de lumini.

LA MULTI ANI !

2011-12-31T12:16:00.001+02:00

ANUL NOU

Din ciresul vesniciei

S-a mai scuturat o floare

Dupa ce-a visat sub luna

Dupa ce-a suras sub soare.

Si-n clipita-n care floarea

A cazut pierind în vant,

Cate visuri neimplinite,

Cate doruri nu s-au frant!

Dar in locul celei duse,

Alta floare vine acum,

Sufletul sa ni-l imbete

Cu nemaigustat parfum.

Si cum primavara codrul

Muguri mii desface-n roua,

Floarea noua ne aduce

Muguri de nadejde noua.

Imbracati al vostru suflet

In vesmant de sarbatoare

Si primiti cu imn de slava

Noua vesniciei floare.

Iar daca-ntre voi iubirea

Va canta fara sa planga,

Nici un vis n-o fi himera,

Nici un dor n-o sa se franga.

Scrisa de:Vasile Militaru

2011-12-25T12:51:00.002+02:00

Mos Craciun

Mos Craciun cu barba alba
Mos Craciun cu traista plina
Vechi stapân atât de darnic
Al copilariei mele

Azi la noi în sat te-asteapta
Toata casa cu lumina
Cu colinde si cu cântec
Si cu crai, cetati de stele.

Sa cobori si-n seara asta
Sol batrân de gânduri bune
Toti te-asteapta-n sat la mine,
Du-te, du-te, Mos Craciune!

De nu ti-o fi peste mâna
Treci si pe la casa noastra.
Tu,macar o raza-n suflet
Îi trimite pe fereastra.

Scrisa de Octavia Goga

2011 - IN REVIEW

2011-12-12T16:11:00.000+02:00

1. MASURATORI PRIZE DE PAMANT IMPOTRIVA SOCURILOR ELECTRICE

I7 - 2011
Priza de pamant este realizata dintr-unul sau mai multi electrozi
Sunt recomandate urmatoarele tipuri de electrozi:
- bare rotunde, tevi sau profil cruce
- banda sau cornier
- placi
- structura metalica ingropata in fundatii sau in sol
- armatura metalica (sudata) a betonului ingropata in pamant
Nu trebuie utilizate ca electrozi conductele metalice pentru lichide inflamabile sau gaze
Obictele metalice cufundate in apa nu pot fi utilizate ca electrozi.
La alegerea tipului si a adancimii de montare a electrodului in sol trebuie acordata atentie conditiilor locale, stiind ca unui sol inghetat ii creste rezistenta la o asemenea valoare incat sa influenteze negativmasurile de protectie impotriva socurilor electrice.
Rezistenta prizei de pamant poate fi:
- cel mult 4 ohmi atunci cand este folosita numai impotriva socurilor electrice
- cel mult 1 ohm atunci cand acesta este comuna cu priza de pamant pentru instalatiile de protectie impotriva trasnetelor

2. COMPENSAREA ENERGIEI REACTIVE PRIN IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE

I7 - 2011
In instalatiile electrice cu condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere, respectiv pentru compensarea energiei reactive absorbite de receptoarele inductive ale consumatorului electric, se utilizeaza condensataore derivatie, fixe sau in trepte.
Se recomanda utilizarea condensatoarelor cu dielectric biodegradabil si cu pierderi in dielectric cat mai mici.
Amplasarea bateriilor de condensatoare se face astfel incat pierderile de putere si energie sa fie cat mai mici:
- centralizat
- local
- mixt
Valoarea bateriei de condensatoare se stabileste prin calcule tehnico-economice, de firme specializate, conform regulamentelor tehnice referitoare la compensara energiei reactive inductive in retelele electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali si similari.
Nu se instaleaza baterii de condensatoare inaintea efectuarii unui studiu privind distorsiunea curbei de tensiune la locul de montare.
La consumatorii electrici cu regim deformant, bateriile de condensatoare se amplaseaza in puncte in care factorul de distorsiune si nivelul armonicelor nu conduc la solicitari ale instalatiilor peste limita admisibila:
- Umax = 1,1Un
- Imax = 1,3 In
- Qmax = 1,42 Qn
In cazul in care rezulta depasiri ale valorilor de mai sus se vor lua masuri de filtrare, limitare, compensare a a rmonicelor perturbatoare.
In cazul compensarii centralizate bateriile de condensatoare trebuie prevazute cu aparate de comutatie pentru cuplare-decuplare de la reteaua electrica.
La consumatorii cu posturi de transformare proprii, in cazul compensarii centralizate automate, se interzice functionarea in gol a transformatorului cu bateria de condensatoare conectata.
In cazul compensarii locale (individuale) la receptoarele de putere mare puterea bateriei de condensatoare trebuie sa compenseze cel mult 90% din puterea de mers in gol a receptorului.
Circuitul de alimentare al bateriei de condensatoare (cabluri, aparate de actionare si protectie) se dimensioneaza la un curent electric de 1,5 ori curentul nominal al bateriei.
Daca circuitul se protejeaza cu intreruptor automat (disjunctor) acesta se regleaza astfel:
- pentru protectie la suprasarcina de 1,5ori curentul nominal al bateriei
- pentru protectia la scurtcircuit la cel putin 5 ori curentul nominal al bateriei.

DETERMINAREA PUTERII MOTOARELOR ELECTRICE PENTRU DIFERITE SISTEME DE ACTIONARE

2011-12-10T15:51:00.001+02:00

1. ACTIONAREA POMPELOR

2. ACTIONAREA VENTILATOARELOR

3. ACTIONAREA COMPRESOARELOR

4. ACTIONAREA MECANISMELOR DE RIDICAT

5. ACTIONAREA MASINILOR UNELTE

6. ACTIONAREA UNUI GATER

ELEGANTA PROFESIONALA

2011-12-10T13:22:00.001+02:00

Masurarea curentilor continui intensi. Kiloampermetru cu ferofluide

2011-11-16T10:12:00.002+02:00

1. Generalităţi
Măsurarea exactă a parametrilor instalaţiilor şi a mărimilor de stare ale unui sistem joacă un rol deosebit de important în cunoaşterea cantitativă şi calitativă a fenomenelor şi proceselor.
Operaţia de măsurare poate fi privită ca un proces a cărui scop este obţinerea unei informaţii cantitative asupra unei mărimi, pentru studiul evoluţiei unui fenomen (în ştiinţă) sau pentru luarea unei decizii (în tehnică).
Măsurarea se face cu ajutorul unor mijloace de măsurare. Instrumentele constituie cea mai simplă asociere de dispozitive şi elemente care pot furniza informaţii, în timp e aparatele sunt unităţi mai complexe care înglobează şi instrumentele.
2. Principiul de functionare
In multe aplicaţii industriale (instalaţii de vopsitorie, tracţiunea electrică, metalurgie, electroliză, etc) unde este folosit curentul continu de mare intensitate, apare necesitatea măsurării acestui curent.
În prezent se folosesc următoarele metode:
- şunt multiplu
- transformator de curent continu
- sondă Hall.
Aceste metode de măsurare nu reprezintă soluţia optimă datorită consumului mare, perturbaţiilor exterioare, precizie mică, instalaţii complexe.

Desfăşurându-mi activitatea în domeniul instalaţiilor electrice, am întâlnit echipamente sau procese tehnologice unde este necesara măsurarea curenţilor continui intensi. Studiind teoria ferofluidelor si comportarea lor în prezenţa câmpurilor magnetice propun realizarea unui kiloampermetru cu ferofluide pentru măsurarea curenţilor continui intenşi.
Principiul de funcţionare a kiloampermetrului cu ferofluide pentru măsurarea curenţilor continui intenşi constă în denivelarea acestora sub acţiunea forţelor care se exercită asupra lor când sunt introduse într-un câmp magnetic.
Din punct de vedere magnetic ferofluidele sunt materiale magnetice moi, având o comportare superparamagnetică. La aplicarea unui câmp magnetic ele răspund prin curgere.
Densitatea de volum şi de suprafaţă a forţelor de natură electromagnetică depinde de:
- intensitatea câmpului electric şi magnetic
- constante de material
- densitatea de curent de conducţie
- inducţia magnetică
- sarcinile de volum şi de suprafaţă
Introduse într-un câmp magnetic ferofluidele curg. Denivelarea produsă este în funcţie de intensitatea câmpului magnetic şi prin legea circuitului magnetic este funcţie de intensitatea curentului electric. Dependenţa dintre denivelarea produsă şi variaţia curentului electric determină curba de etalonare pe baza căreia se poate etalona scara unui aparat de măsură.
3. Aplicaţiile şi avantajele kiloampermetrului cu ferofluide
Aplicaţii:
- industria chimică
- instalaţiile de electroliză
- procesele metalurgice
- tracţiune electrică
- măsurări de laborator
- poate fi folosit în aplicaţiile de automatizări, reglare sau semnalizare
- poate fi folosit şi ca aparat înregistrator
Avanzaje:
- consum mic
- precizie ridicată (precizia este dată de precizia aparatului de măsură folosit)
- realizează o separare galvanică a circuitului de măsurare
- instalaţie simplă, ieftină, nu necesită personal specializat
- măsurarea se poate face fără a intervenii în circuitul de măsurare
- poate măsura curenţi aflaţi în mişcarea de rotaţie

Probe, verificări şi încercări la instalatiile electrice

2011-10-23T10:17:00.002+03:00

Dupa finalizarea unei instalatii electrice sau intr-un anumit stadiu al executiei este obligatoiru efectuare unor probe, verificari sau incercari. De multe ori, din graba, nestiinta sau rea vointa, neglijam aceasta etapa iar consecintele se vad la final, la punerea in functiune.
Prezentam cateva din probele, verificarile si incercarile obligatoriu de efectuat.
1. Notiuni generale
1. Rezistenta de izolatie
Rezistenţa de izolaţie este raportul dintre tensiunea continuă aplicată între doi electrozi în contact cu dielectricul şi curentul global care străbate acest dielectric.
Se măsoară în ohmi, kiloohmi sau megohmi.
Rezistenţa de izolaţie are două componente: rezistenţa de volum RV şi rezistenţa de suprafaţă RS. Rezistenţa de izolaţie totală este rezistenţa echivalentă a celor două rezistenţe considerate în paralel.
Măsurarea rezistenţei de izolaţie se face după un anumit timp de la aplicarea tensiunii şi anume la 15s şi 60s şi uneori la 10 minute rezistenţele obţinute se notează cu R15 şi R60.
Pe baza acestor măsurători se poate calcula coeficientul de absorţie kabs şi indicele de polarizare kp, aceşti coeficienţi permit aprecierea stării de umiditate a izolaţiei.
Coeficentul de absorţie kabs,
kabs = R60/R15. Dacă: kabs < 1,3 izolaţia este umedă Kabs > 1,3 izolaţie este uscată

Indicele de polarizare kp,
kp= R10 / R60. Dacă: kp < 1,5 izolaţie umedă Kp >1,5 izolaţie uscată
Factorul de pierderi dielectrice tg(delta).
Un condensator cu dielectric ideal, fără pierderi, defazează curentul cu 90o înaintea tensiunii aplicate la bornele sale. Un condensator cu dielectric real (dintr-un material electroizolant oarecare) face ca decalarea curentului să fie mai mică de 90 de grade. Unghiul delta cu care este redus defazajul în raport cu defazajul ideal se numeşte unghi de pierderi dielectrice. Factorul de pierderi dielectrice, tg(delta), caracterizează global starea izolaţiei astfel încât verificarea acestui factor poate să ne furnizeze date despre starea globală a izolaţiei.
Rigiditatea dielectrică, reprezintă valoarea maximă a intensităţii câmpului electric în care se poate afla o izolaţie fără să se străpungă.
Estr = Ustr / d, unde
Ustr – tensiunea de străpungere
d – distanţa dintre elecrozii între care se aplică tensiunea

2. Cazuri particulare
Motoare electrice de curent alternativ

Măsurarea rezistenţei de izolaţie, se face cu megohmetrul
de 500V pentru motoare cu tensiuni nominale mai mici de 500V, şi cu megohmetrul de 1000V pentru motoare cu tensiuni nominale cuprinse între 500 şi 3000V.
Măsurătorile se fac pentru fiecare fază în parte faţă de masă celelalte două faze fiind legate la masă.
Valoarea de control a rezistenţei de izolaţie dacă nu există alte prevederi se poate determina cu relaţia (dacă măsurarea se face la 20gradeC):
Riz > 8,5U/(100+P/100), [Mohmi]
Măsurarea rezistenţei de izolaţie a celorlalte elemente constructive (lagăre, bandaje, rotorice, etc.) faţă de masă se face cu megohmetrul de 500V şi trebuie să aibă valori de peste (0,5 – 1) [Mohmi]
Verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor se face prin proba cu tensiune mărită. Încercarea se face pentru fiecare fază în parte, celelate fiind legate la masă. Durata încercării este de 1 minut
Valoarea tensiunii de încercare în fabrică este:
Uinc = 2Un + 1000 V, dar nu mai mică de 1500 V
În exploatare valoarea tensiunii de încercare se înmulţeşte cu un coeficient k, care are următoarele valori:
k = 1 la punerea în funcţie
k = 0,85 în cazul rebobinării parţiale sau totale
k = 0,75 în cazul reviziilor curente.
Înainte şi după proba de încercare cu tensiune mărită se măsoară rezistenţa de izolaţie.

Transformatoare electrice

Ordinea efectuării încercărilor şi măsurătorilor este:
Verificarea rigidităţii dielectrice a uleiului
Măsurarea tg(delta) a uleiului
Măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor
Măsurarea tg(delta) a înfăşurărilor
Verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor
Uleiul se consideră corespunzător dacă valorile măsurate pentru rigiditatea dielectrică şi pentru tg(delta) sunt inferioare valorilor de mai jos:
Data măsurării Rigiditatea tg(delta)
dielectrică (kv/cm)
La 72 ore după umplere 180 0,02
La punerea în funcţiune 160 0,03
În exploatare 120 0,20

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor faţă de masă
se face cu megohmetrul de 1000 V la tensiuni nominale ale înfăşurărilor de până la 10KV şi cu megohmetrul de 2500 V pentru înfăşurări cu tensiunea nominală mai mare de 10Kv.
Măsurarea se face între fiecare înfăşurare şi masă celelalte fiind legate la masă. Se măsoară R15 şi R60 pentru determinarea coeficientului de absorţie. Valoarea admisă pentru rezistenţa de izolaţie este: R60 < 450 Mohmi, iar coeficientul de absorţie kabs > 1,2.
Factorul de pierderi dielectrice tg(delta), se face pentru fiecare înfăşurare celelalte două fiind legate la masă. Valoarea admisă pentru factorul de pierderi dielectrice este: tg(delta) = 0,04.
Verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor se face prin proba cu tensiune mărită alternativă, Uînc = (1,1 – 1,3)Un.

Cabluri electrice
Rezistenţa de izolaţie se măsoară cu megohmetrul de 1000V pentru cabluri cu tensiunea nominală mai mică de 1Kv şi megohmetrul de 2500V pentru cabluri cu tensiunea nominală mai mare de 1kV.
Valorile minime normate ale rezistenţei de izolaţie pentru cabluri cu la temperatura de 20oC:
U < 1Kv; Riz = 50Mohmi.km U > 1Kv; Riz =100Mohmi.km
Rigiditatea dielectrică se verifică după reparaţii şi cel puţin odată la trei ani prin proba cu tensiune redresată mărită.
Tensiunile de încercare, curenţii de fugă şi timpul de menţinere pentru verificarea rigidităţii sunt:
Un = 6kV; Uînc = 30kV; Ifugă = 15A; t = 5min
Un = 0,5kV; Uînc = 2kV; t = 1min

Dacă din măsurători nu rezultă valorile de mai sus cablul este defect. Astfel putem avea următoarele tipuri de defecte:
Defecte de izolaţie, care provoacă punerea la pământ a unei faze;
Defecte de izolaţie care provoacă punerea la pământ a două sau
trei faze sau scurtcircuitarea a două sau trei faze între ele, în unul sau mai multe locuri;
Intreruperea uneia sau a toate cele trei faze, fără punere la
pământ ssau cu punere la pământ atât a conductoarelor întrerupte cât şi a celor neîntrerupte;
Străpungerea trecătoare a izolaţiei (a unei faze faţă de pământ,
a uneia, a două sau trei faze între ele, cu sau fără punere la pământ);
Indiferent de tipul de defect trebuie determinat locul unde se
manifestă pentru al putea înlătura. Se cunosc metode bine puse la lunct pentru determinarea locului de defect. Pentru ca aceste metode să fie corect aplicate este necesar uneori ca rezistenţa de trecere la locul defect să fie cât mai mică, dacă se poate neglijabilă (de ordinul ohmilor sau zecilor de ohmi). Pentru aceasta înaintea aplicării uneia din metodele de determnare a locului de defect se aplică arderea cablului. Există instalaţii speciale pentru arderea cablurilor care asigură tensiunea şi puterea necesară. Pentru un cablu defect se procedează în felul următor: cablul se deconectează, capetele fazelor se vor izola, se conectează instalaţia de ardere (între una din faze şi pământ sau între faze, în funcţie de natura defectului). Arderea se consideră teminată când s-a ajuns la valori foarte mici ale rezistenţei de trecere, care să permită apoi aplicarea unei metode pentru localizarea acestui defect.
În continuare se prezintă câteva metode pentru localizarea defectelor în cabluri cu menţiunea că pentru fiecare metodă există aparate specializate a căror funcţionare are la baza una din aceste metode:
Metoda inductivă: Se bazează pe principiul apariţiei unui câmp magnetic în jurul unui conductor parcurs de curent. Dacă se aplică cablului defect un curent de o anumită frecvenţă de la un generator de frecvenţă (f = 800…3000Hz) în jurul cablului se formează un câmp magnetic a cărui valoare este proporţională cu valoarea curentului din cablu. De-a lungul cablului cu ajutorul unei sonde de recepţie, se poate auzi un sunet care în locul de defect diferă faţă de sunetul din zonele unde cablul este bun.
Prin această metodă se pot determina:
locul de defect
traseul cablului
adâncimea de pozare
Metoda măsurării în buclă: Se foloseşte când conductorul
cu izolaţie defectă nu este întrerupt, iar cablu posedă un conductor normal, fără defecte, distanţa până la locul defectului poate fi determinată prin metoda în buclă, bazată pe principiul punţii.
Pentru aplicarea acestei metode sunt necesare următoarele etape:
Se determină rezistenţa de trecere la locul defectului, cu ajutorul megohmetrului
La capătul opus al liniei se montează scurtcircuitorul, între capătul sănătos şi cel defect
S instalează puntea de măsură
Se calculează distanţa până la locul de defect cu formula de mai sus
Metoda capacitivă, se poate aplica numai în cazul defectelor apărute în exploatare la care s-au întrerupt una sau mai multe faze. Are precizie ridicată şi se bazează pe faptul că că între lungimea cablului şi capacitatea sa există o relaţie de proporţionalitate.
Metoda prin impulsuri (ecometrică), se bazează pe reflexia impulsurilor elecrice la locul de defect datorită modificării impendanţei cablului în acel loc, şi măsurarea intervalului de timp din momentul trimiterii undei de impulsuri prin cablu şi sosirii impulsului reflectat. Aparatele care realizează acest lucru se numesc ecometre. Ele afişează mai multe mărimi: distanţa până la locul de defect, timpul de deplasare al impulsului, domeniul de măsură al distanţei, etc.
Metoda prin curent de audiofrecvenţă, se bazează pe măsurarea prin intermediul unei bobine sondă a câmpului magnetic din jurul cablului în care s-a injectat curent de audiofrecvenţă, produs de un emiţător. Cu ajutorul acestui sistem se poate determina precis traseul cablului, adâncimea de pozare, locul de defect şi localozarea manşoanelor de legătură.echipamentul standard se compune dintr-un emiţător şi un receptor.
Pentru cazul complex când este necesar determinarea defectelor în cabluri fără deconectarea acestora se pot folosii locatoarele pentru cabluri . Acestea permit ca într-un timp foarte scurt şă se măsoare distanţa până la locul defect prin metoda ecometrică. Acest sistem se comportă ca o siguranţă ultrarapidă cu curent reglabil între 10 şi 200A. Moduri de lucru:
Comandă manuală cu o singură conectare la un curent de declanşare preselectat
Comandă automată cu anclanşare după 6s. dacă apare o a doua declanşare pe durat a 30s, nu se mai reanclanşează
Comandă cu impulsuri pentru localizarea precisă a defectului.
Se conectează la fiecare 6 s pe durata unei jumătăţi de semialternaţe.

Condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere

Verificarea rigidităţii dielectrice a dielectricului condensatorului se face cu tensiune mărită. Valoarea tensiunii de încercare este Uinc = 3,5 Un. Timpul de menţinere este de 10 secunde.
Factorul de pierdere dielectric tg(delta), se măsoară cu puntea Schering şi trebuie să fie tg(delta) = 0,008.
Cu prilejul măsurătorilor a factorului de pierderi dielectric se determină şi valoarea capacităţii condensatorului care se compară cu valoarea înscrisă pe plăcuţa condensatorului. Se admit abateri de până la 10% din valoarea nominală calculată pe fază.
Rezistenţa de izolaţie între borne şi carcasă se măsoară cu megohmetrul de 1000V şi trebuie să aibă valoare: Riz = 2500Mohmi.

IMPACTUL FOARTE PUTIN PROBABILULUI IN INSTALATIILE ELECTRICE.

2011-08-13T20:23:00.001+03:00

          Am citit pe nerasuflate cartea "LEBADA NEAGRA: IMPACTUL FOARTE PUTIN PROBABILULUI" autor Nassim Nicholas Taleb, Ed. Curtea Veche Publishing, Bucuresti 2010. Este greu sa patrunzi, indeajuns de adanc, intr-o ideea atunci cand zilnic trebuie sa gestionezi chestiuni dintr-un domeniu organizatoric, tehnic si aplicativ. Dar "impactul foarte putin probabilului" se manifesta pretutindeni, chiar si la instalatiile electrice de aceea voi incerca sa fac un pas de la aceasta chestiune logico-filosofica la realitatea din imediata mea apropiere.
Logica Lebedei Negre dezvolta ideea ca ceea ce nu stim este mult mai relevant decat ceea ce stim.
Cursul de Bazele Electrotehnicii al regretatului nostru profesor Ioan De Sabata, incepea asa: "Thales din Milet (aprox. 624 - 547 i.e.n.) a observat ca prin frecare chilimbarul obtine o proprietate noua pe care nu o avea inainte, si anume aceea de a atrage particule usoare cum sunt firele mici de paie. De aceeasi proprietate se bucura si sticla cand este frecata cu o bucata de matase. Se spune ca sistemul format de cele doua corpuri (sticla si matase) s-a electrizat."
Pentru vechii greci fenomenul de electrizare era o Lebada Neagra chiar daca pentru foarte multi era
"necunoscut". Electrizarea sau "focul ascuns" le aparea ca un fenomen uluitor, izolat, si explicabil abia dupa "producerea lui", adica toate cele trei atribute ale Lebedei Negre (raritate, impact extrem si predictibilitate retrospectiva).
Parea ca fenomenele obisnuite ale naturii, cu exceptia fulgerului, incepand cu inghetarea apei si pana la cresterea unui copac, nu au nicio legatura cu comportarea neobisnuita a obiectelor electrizate. Acum stim ca proprietatile fizice si chimice ale materiei, de la atom la celula vie, sunt in mare parte determinate de forte electrice. Atingerea acestui stadiu al cunoasterii il datoram savantilor secolului al XIX-lea Ampere, Faraday, Maxwell si multi altii, care au descoperit natura electromagnetismului, cat si fizicienilor si chimistilor secolului al XX-lea care au descifrat structura atomica a materiei.
Teoria clasica a magnetismului dezvolta studiul sarcinilor electrice, a curentilor electrici si a interactiunilor lor, presupunand ca toate aceste marimi pot fi masurate independent una de alta si cu precizie din ce in ce mai mare. Nici revolutia produsa in conceptia noastra de fizica cuantica, nici dezvolatrea teoriei speciale a relativitatii nu au umbrit stralucirea ecuatiilor campului electromagnetic date de Maxwell in 1873 ("A Treatise on Electricity and Magnetism").

...to be continued

CALCULUL OPTIMAL AL MOTORULUI ASINCRON

2011-08-13T20:01:00.003+03:00

În condiţiile societăţii contemporane, „Calculul optimal al motorului asincron”, abordează o temă complexă şi privită dintr-o nouă perspectivă, cea a proiectarii motorului asincron prin metoda determinarii parametrilor motorului si alegerea solutiei optime in raport cu marimea aleasa ca element de optimizare.
Subiectul propus a impus o amplă documentare bibliografică asupra
cercetărilor efectuate şi publicate în domeniul maşinilor electrice, cat si a metodelor numerice de calcul matriceal si simulare numerica.
De ce motorul asincron? Un prim motiv este dat de avantajele clasice ale
motorului asincron, privind robusteţea acestuia şi siguranţa în funcţionare, avantaje care îl fac cel mai des întâlnit în diverse aplicaţii industriale. Pe de altă parte, randamentul energetic superior, câştigul în volum, asigurat de aplicarea noilor tehnologii asupra acestor motoare şi invertoare asociate, au făcut din motorul asincron candidatul ideal pentru optimizarea proiectarii.

O componentă importantă a alegerii motorului asincron ca obiect de studiu a fost oportunitatea oferită de dezvoltarea instrumentelor matematice disponibile şi puterea crescândă a calculatoarelor, care au permis trecerea de la proiectarea pragmatică a maşinii de inducţie la o proiectare şi modelare numerică a acesteia, graţie unei cunoaşteri profunde a fenomenului sintetizării sub formă de unelte de calcul şi optimizare.
Prin urmare, obiectivele de lucru ale temei de proiect de diploma, propuse şi realizate au fost:
1. Sintetizarea cunoştinţelor cu privire la motoarele electrice asincrone cu rotorul in scurtcircuit
2. Trecerea în revistă a sistemului de calcul optimal al masinii de inductie
3. Aplicaţii ale calculului numeric în analiza şi simularea unor regimuri dinamice de proiectare si funcţionare specifice motorului asincron.
5. Utilizarea calculului numeric în proiectarea optimală a motorului asincron
In prima parte s-a realizat o prezentare a motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit, prezentandu-se partile componente, principiul de functionare, ecuatiile masinii, schema echivalenta, bilantul energetic si marimile caracteristice (cuplu, randament factor de putere). Au fost precizate şi analizate de regimurile de funcţionare, caracteristica mecanica, caracteristica randamentului cat si caracteristica factorului de putere.
Urmeaza apoi stabilirea criteriului de calcul optimal al masinii de inductie.
Pornind de la optimizarea proiectarii in sens restrans se introduc coeficientii de pierderi: Ccf – coeficientul de pierderi in fier si infasurari din totalul pierderilor, Cf – coeficientul de pierderi in fierdin pc, Cc2 – coeficientul de pierderi in infasurarea rotorica din pc. Alegand ca parametrii variabili coeficientii de mai sus se pot determina toti parametrii electrici ai masinii de inductie in functie de acesti parametrii. Acest calcul se poate face doar cu ajutorul PC si a programelor ca instrument de analiză. Pentru fiecare situaţie, putandu-se obtine modelele matematice simulate numeric folosind programarea în Matlab, pentru a da informaţii calitative şi cantitative.
Partea finala este destinata proiectării optimale a maşinii asincrone, sub constrângerile de minimizare a dimensiunilor, a temperaturii, a zgomotului, în condiţiile dezvoltării durabile, în care sunt abordate aspecte ale reciclabilităţii. Se urmăreşte o proiectare optimală bazată atât pe tradiţionala experienţă cât şi pe utilizarea uneltelor matematice şi numerice. Este cunoscut faptul că, mult timp, proiectarea maşinilor electrice a fost realizată pe baza capitalizării experienţei. Acest aspect pragmatic nu a fost neglijat în lucrare, dar deoarece puterea crescândă a calculatoarelor a permis întoarcerea spre abordari mai formale, care necesită în schimb o bună cunoaştere a fenomenelor fizice ce au loc în maşinile electrice, proiectarea optimală propusă se va baza pe calculul numeric.
Sunt prezentate aici cele mai importante etape şi relaţii de calcul. Se fac referiri asupra literaturii de specialitate, sunt prezentate aspectele noi ale proiectării şi tehnologiilor existente.
Utilizare a programelor de calcul matematic şi a metodelor
numerice în scopul optimizării proiectării motoarelor asincrone, pentru creşterea performanţelor, de reducere a consumurilor de materiale active, a preţului de fabricaţie şi al cheltuielilor de exploatare.
Problemele prezentate în acestă lurare, rezultatele obţinute şi concluziile stabilite conferă originalitate, deschizând noi perspective de utilizare a mijloacelor moderne de calcul în proiectarea şi realizarea documentaţiei necesare.
- stabilirea modelului matematic şi realizarea programului de calcul pentru proiectarea optimală a motoarelor asincrone de tracţiune având dimensiuni de gabarit impuse;
- stabilirea funcţiei obiectiv (cost total minim) după care se face optimizarea;
- studiul influenţei variabilelor principale considerate cele mai importante în proiectare: A –pătura de curent, B –inducţia magnetică din întrefier, r, J1 –densitatea de curent în înfăşurarea statorului, J 2 -densitatea de curent în înfăşurarea rotorului (în bara rotor), asupra funcţiei obiectiv şi asupra celor mai importante criterii avute în vedere;
- stabilirea modelului matematic şi realizarea programului de calcul pentru calculul şi trasarea caracteristicilor de funcţionare şi mecanice la motoarele asincrone.

OARE ESTE CONDAMNABIL SA MUNCESTI DIN PLACERE?

2011-07-08T09:57:00.002+03:00

In curs de editare

COMPENSARE ENERGIE REACTIVA CAPACITIVA

2011-02-23T10:44:00.005+02:00

Societatile comerciale sunt alimentate cu energie electrica din retelele sistemului energetic, la tensiuni cat mai inalte, in functie de puterea ceruta. Alegerea acestor tensiuni se face prin studi tehnico - economice astfel incat sa se tina seama de:
- situatia energetica din zona.
- instalatia de distributie.
- importanta consumatorului.
- siguranta in alimentare.
- analiza pierderilor.
In general se recomanda ca alimentarea cu energie electrica sa se faca la tensiuni cat mai inalte, cu patrunderea racordului spre centrul de greutate al sarcinii.
Linia de alimentare poate fi de tip aerian sau subteran. In continuare prezentam cazul alimentarii unui consumator printr-un cablu de energie din aluminiu de 150mmp, pozat in pamant, la tensiunea de 20kv si avand lungimea de 10km.
Caracteristicile tehnice ale cablului (date de producator)

Parametrii electrici ai liniilor electcrice in cabluri sunt:
- Rezistenta pe unitatea de lungime Ro, in [ohmi/km]
- Rezistenta Rc, in [ohmi]
- Reactanta inductiva pe unitatea de lungime, Xo in [ohmi/km]
- Reactanta inductiva Xc, in [ohmi]
- Conductanta Go pe unitatea de lungime, in [S/km]
- Conductanta G, in [S]
- Susceptanta pe unitatea de lungime Bo, i n [S/km]
- Susceptanta B, in [S]

Schema echivalenta a liniei electrice in cablu este (cu mentiunea ca Conductanta fiind mult mai mica decat susceptanta este neglijata)

          Tangenta unghiului de pierderi, tgd, este este egala cu raportul dintre curentul activ al cablului Ia si curentul capacitiv Ic si are o valoare cuprinsa intre (0,002 - 0,008) pastrandu-si aceasta valoare pana la tensiunea de 1,5Un.
          Pierderile de putere activa in dielectricul cablulu, pe unitatea de lungime:
         DPo = 2 . 3,14 . f . Un . Un. Sso . tgd     [W/km]

         Susceptanata capacitiva
         Bo = 2 . 3,14 . f . Cso . 0,000001   [S/km]

         Curentul capacitiv datorat susceptantei capacitive
         Ic = Uf . Bo     [A/km]

         Aportul capacitiv al cablului
         Qc = 1000 . l . Yo . Un . Un       [KVAR]

Aplicand aceste calcule si tinand seama de datele tehnice ale cablului rezulat pentru un cablu monofilar din aluminiu cu izolatie XLPE, tensiunea 20kV, sectiunea 150mmp, L = 10km, pozat in pamant urmatoarele:

Co             Bo          Ic          Qcf         Qc
0,191         0,06      6,92       80        240

Compensarea curentului capacitiv produs de cablu se face prin montarea reactantelor inductive avand valorile inductivitatii si puterii calculate pe baza datelor de mai sus.

Bobina este prevazuta cu reglaj in jurul valorii de +/- 3% pentru a elimina fenomenul de rezonanta.
Dupa conectarea bobine se fac masuratorile necesare determinarilor circulatiei de putere activa so reactiva. Eventuala supracompensare se elimina cu ajutorul bateriilor automate de condensatoare (aceasta putandu-se face chiar pe partea de jt)
       Pierderile in retea, Ecr
       Ecr = Qt . t,   unde Qt sunt pierderile totale de energie reactiva

     Cota de energie reactiva suplimentara in varianta compensata la un factor de putere diferit de factorul de putere neutral este:
      Ers = P . ( tg fi1 - tgfi2) t.

Am prezentat sumar compensarea energiei reactive capacitive. Fiecare situatie trebuie analizata si tratata separata pe baza datelor rezultate din facturile de energie, masuratori si caracteristici cabluri electrice.

LEXICONUL TEHNIC ROMAN

2011-02-06T20:14:00.003+02:00

Editia 1949 - 1956

Asociatia stintiifica a inginerilor si tehnicienilor romani,(A.S.I.T), au elaborat, in perioada 1949 - 1956,

prima editie a Lexiconului Tehnic Roman. Colectivul de coordonare și redactare a fost format din:

Prof. univ. dr. ing. Ștefan Bălan, membru corespondent al Academiei R.P.R., coordonator principal,
Ing. Carol Neumann, coordonator general,
Prof. univ. dr. ing. Remus Răduleț, membru corespondent al Academiei R.P.R., redactor principal,
Prof. univ. dr. în științe Radu Țițeica, coordonator,
21 de coordonatori pe domenii, toți cu studii superioare și 6 cu titluri academice,
14 traducători, din care 11 cu studii superioare și 3 cu titluri academice,
5 tehnoredactori, din care 4 cu studii superioare și unul cu titlu academic,
20 de corectori, din care 17 cu studii superioare și unul cu titlu academic,
9 desenatori,
381 de colaboratori care au scris articole.
     Lucrarea are în total 7689 de pagini, în care sunt tratați 48763 termeni. Fiecare termen are traducerea în 5 limbi străine: rusă, franceză, germană, engleză și maghiară. Tirajul a fost de 7500 de exemplare. Ortografia acestei lucrări este cea cu „â” și „sunt”, conform normelor dinainte de 1954, chiar și pentru volumele apărute în 1955.

Volumele Lexiconului din 1949
Volum     An apariție    Interval litere
      I          1949               A – C
     II         1950                D – H
    III          1951               I – M
    IV          1952               N – Q
     V          1954              R – Sd
    VI          1955             Se – Tr
   VII          1955               Tu – Z, Supliment

Editia 1957 - 1968

După apariția primei ediții a apărut necesitatea revizuirii ei. Motivele au fost:

Dezvoltarea rapidă a domeniilor electrotehnică și chimie, care necesitau noi articole,

     Schimbarea normelor ortografice,
     Tirajul limitat al primei ediții. Acest motiv, folosit ca justificare în prefața ediției a doua s-a dovedit însă fără obiect, deoarece tirajul ediției a doua a fost mult mai mic decât al primei ediții.
A doua ediție a Lexiconului Tehnic Romîn cuprinde 19 volume, din care 18 volume cu articole și un volum Index. Primele 10 volume au fost elaborate între anii 1956 – 1962 sub egida Asociației Științifice a Inginerilor și Tehnicienilor din R.P.R. (A.S.I.T.), iar volumele 11 – 19 între anii 1962 – 1966 sub egida Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor (C.N.I.T.).
     Comisia de elaborare a lucrării a fost formată din:
Prof. dr. ing. Constantin Atanasiu,
Acad. Ștefan Bălan,
Prof. ing. Ioan Grosu,
Acad. Ștefan Nădășan,
Acad. Costin D. Nenițescu,
ing. Carol Neuman,
ing. membru corespondent al Academiei Alexandru Priadcencu,
Acad. Nicolae Profiri,
Acad. Remus Răduleț,
Conf. ing. Oliviu Rusu.

Colectivul de coordonare și redactare a fost format din:
Prof. univ. acad. dr. doc. ing. Remus Răduleț, coordonator principal, conducătorul colectivului,
Prof. univ. acad. dr. doc. ing. Ștefan Bălan, coordonator principal,
Conf. Univ. Ing. Nicolae Șt. Mihăilescu, coordonator tehnic,
Ing. Carol Neuman, coordonare generală,
Prof. univ. acad. dr. doc. în științe Țițeica Radu, coordonare prealabilă,
18 coordonatori pe domenii,
cca. 400 de colaboratori.

Primele 18 volume au în total cca. 12000 de pagini, cu 68550 de articole, în care sunt tratați cca. 110000 de termeni (fără traduceri în limbi străine). Tirajul volumelor 1 – 18 a fost de 2800 + 140 de exemplare legate și 25 – 50 exemplare de protocol. Tirajul volumului al 19-lea a fost de 2300 + 140 legate. Ortografia acestei lucrări este cea cu „î” și „sînt”, conform normelor din 1953 – 1954.

Volumele Lexiconului din 1957
Volum        An apariție       Interval litere
   1                 1957               A – Ap
   2                 1957               Ar- Bk
   3                 1958               Bl – Cau
   4                 1958               Cav – Cola
   5                 1959               Colb – Cy
   6                 1960               D – Dz
   7                 1960               E – Fir
   8                 1961               Fis – Gz
   9                 1961               H – Ky
10                 1962               L – Mec
11                 1962               Med – Oz
12                 1963               P – Poj
13                 1963               Pol – Ram
14                 1964               Ran – Rez
15                 1964               Rh – Sir
16                 1965               Sir – Sz
17                 1965               Ș – Troi
18                 1966               Trol-Z
19                 1968               Indice

Acad. REMUS RADULET - coordonatorul lucrarii.

S-a nascut la 3 mai 1904 cel de al treilea copil al familiei Popa, recunoscuti printre consateni ca intelectuali remarcabili. A fost botezat dupa traditia romanilor din Transilvania cu nume latinesc ca si cei doi frati mai mari ai sai, Virgilius si Letitia, si sora cea mai mica, numita Livia. Familia Popa si-a schimbat numele cu cel de Radulet, dupa cel al unui stramos Radu, poreclit cu diminutivul Radulet, fiind mic de statura.

Primele trei clase elementare le-a facut la scoala primara din comuna natala, iar cea de a patra la scoala primara germana. Cursul inferior de liceu l-a urmat la Liceul German din Sighisoara, iar cel superior la Liceul "Radu Negru" din Fagaras, unde s-a remarcat ca un elev silitor.
In toamna anului 1923, in urma examenul este admis la Scoala Politehnica din Timisoara, pentru Facultatea de Electromecanica, pe care a absolvit-o in anul 1927.
Si-a intocmit lucrarea de diploma sub conducerea profesorului Plautius Andronescu, obtinand calificativul "foarte bine cu distinctie". Dupa obtinerea diplomei de inginer electromecanic, a fost numit asistent la Catedra de electrotehnica, condusa de prof. Andronescu. Un an mai tarziu, in 1928, a obtinut o bursa cu care a plecat in Elvetia la Scoala Politehnica Federala de la Zürich, unde si-a pregatit teza de doctorat cu prof. Kuhlman. La Scoala Federala a avut ocazia sa asiste la conferinte sustinute de mari personalitati ale stiintei contemporane, ca Albert Einstein, Max Planck s.a., care au avut o influenta benefica asupra lui privind gandirea stiintifica si interpretarea filozofica a fenomenelor.
In anul 1931 a fost numit subdirector al Scolii Politehnice din Timisoara, calitate in care a organizat caminul si cantina pentru studenti dupa modelul de la Zürich, in acelasi timp a fiind conferentiar suplinitor la Catedra centrale electrice si tehnica curentilor slabi, publicand cursuri de specialitate.
Cariera universitara si-a desavarsit-o la Universitatea Bucuresti, unde intre anii 1948-1951 a predat teoria relativitatii restranseiar din 1951 a devenit sef de catedra la Institutul Politehnic Bucuresti, unde a predat bazele electrotehnicii.
Prin activitatea stiintifica originala s-a afirmat printre specialistii din tara si pe plan mondial. Opera stiintifica a lui Remus Radulet a fost publicata in 200 de articole, studii, comunicari de specialitate si 30 de manuale didactice. El a adus contributii la istoria si filozofia stiintei. Toate lucrarile sale sunt explicate matematic. Avea o deosebita pasiune pentru fizica, prin contributiile sale devenind o figura reprezentativa a fizicii mondiale. A pus bazele electrologiei tehnicii energiei bazata pe o sistematica fenomenologica a fizicii campului electromagnetic si a electrologiei informatiei bazata pe sistematica microfizica.
In domeniul calculului electrotehnic a predeterminat campuri electrice si magnetice pentru diferite corpuri, in tuburi electronice si instalatii tehnice.
In electrotermie a elaborat prima teorie a comportarii cuptoarelor de inductie fara fier.
In tehnica sudurii electrice a elaborat prima expresie a puterii necesare pentru sudarea capetelor de bara, folosita si experimentata la proiectarea instalatiei TAURUS pentru sudarea sinelor de cale ferata si tramvai.
In tehnica aparatelor si masinilor electrice a elaborat teorii mai precise si mai generale decat cele cunoscute.
In domeniul energeticii a orientat, singur sau in colaborare, lucrari privind prognoza de energie primara si electrica, bazata pe resursele energetice ale tarii, contribuind la electrificarea tarii.
Din lucrarile publicate, citam cateva mai importante:
Electricitatea si magnetismul (doua volume, 1950-1955);
Bazele teoretice ale electrotehnicii (doua volume, 1953-1954);
Metode de prognoza aplicate in energetica (1971) s.a.
A fost coordonatorul Lexiconului tehnic roman, aparut in sapte volume la prima editie si in nouasprezece la cea de a doua.
Pentru meritele sale stiintifice a fost ales membru corespondent al Academiei Romane (1955) si titular in 1963, a fost vicepresedinte al Academiei Romane (1974) si presedinte al Sectiei de Stiinte Tehnice (1963-1966).
Diferite societati stiintifice l-au ales ca membru, astfel: Academia Saxona de Stiinte din Leipzig (1966), Academia Americana pentru Progresul Stiintei (1966); Academia Limbii Latine din Paris (1971); Academia de Stiinte din New York (1979). A fost vicepresedinte al Comisiei Electrotehnice Internationale (1961-1964) si presedinte (1964-1967); presedinte al Comitetului de Studii al Comisiei Electrotehnice Internationale (1970-1981).
S-a stins din viata in urma unui infarct la 6 februarie 1984.

Am prezentat, in putine cuvinte, LEXICONUL TEHNIC ROMAN, lucrare ampla elaborata intr-o perioada dificila pentru Romania (Editia I: 1948 - 1956, Editia II: 1957 - 1968). Exista motive suficiente pentru realizarea unei noi editii. Sunt convins ca exista resurse umane, materiale si financiare pentru ca acest proiect sa devina realitate si sa continuam realizarile valoroase ale inaintasilor.

LINII DE CONTACT PENTRU PODURILE RULANTE

2011-02-03T19:53:00.001+02:00

Linia de contact este un ansablu de conductoare fixate pe izolatoare în lungul caii de rulare, care serveşte la alimentarea cu enertgie electrică al unui pod rulant.
Podul rulant este prevăzut cu captatoare care alunecă pe linia de contact şi culeg curentul pentru alimentarea podului rulant.
In componenta liniei de contact se evidenţiază următoarele elemente:
- Rostul de dilataţie, e, este un interval liber al liniei de contact, fără a întrerupe continuitatea electrică, asigură posibilitatea de dilatare datorată variaţiilor de temperaturăa mediului ambiant şi datorită încălzirii care rezultă în timpul funcţionării podului rulant. Se stabileşte astfel încât la temperatura de +70oC să fie de 5mm. Lungimea unui tronson cuprins între două rosturi de dilataţie va fi de 20…30m
- Rostul de separaţie, r, este intervalul liber dintre două porţiuni ale liniei de contact, care în timpul explotării poate fi separată electric. Se calculează cu relaţia
r = e +10
- Zona de reparaţie, z, este o porţiune în care podul rulant poate fi retras pentru revizii sau reparaţii, cu posibilitatea de întrerupere a alimentării cu energie electrică şi de legare la pământ, partea de linie de contact pe care o folosesc alte poduri rămânând în funcţiune. Este absolut necesară în cazul în care pe aceeaşi linie de contact funcţionează mai multe poduri rulante. Lungimea zonei de reparaţie se alege din motive de protecţia muncii mai mare cu 2m decât lăţimea podului rulant.
Secţiunea liniei de contact şi punctele de alimentare se vor dimensiona astfel încât suma pierderilor de tensiune în linia de contact, cablu de alimentare şi în instalaţia electrică a podului rulant să nu depăşească 12% pentru alimentarea în curent alternativ trifazat şi 15% pentru alimentarea în curent continuu.

De obicei alimentarea liniei de contact se face la mijlocul ei prin separatorul principal K. Dacă lungimea liniei este foarte mare şi pe linie căderea de tensiune depăşeşte limita admisibilă, atunci se adoptă şi alte scheme de alimentare însă principiul este acelaşi. De asemenea pentru limitarea pierderii de tensiune se vor realiza legăturii electrice din cabluri montate în lungul liniei de contact.

Lungimile de fabricaţie ale oţelului cornier sunt înădite prin sudură pentru a asigura continuitate electrică. Racordarea papucilor cablurilor de alimentare la linia de contact se face prin plăcuţe de oţel sudate pe linia de contact.

Liniile de contact se fac din oţel profilat (cornier), fixat pe izolatori suport montaţi pe console metalice. Consolele metalice se montează pe grinzile de rulare cu o distanţă între ele de 2,5…3m

Zona de reparaţie poate fi izolată de restul liniei de contact printr-un separator cu punere la pământ (K1, K2). Pe o poziţie a separatorului se asigură alimentarea cu energie electrică a zonei de reparaţie iar pe cealaltă poziţie se realizează întreruperea alimentării şi punerea la pământ a zonei de reparaţii.
Linia de contact se prevede cu trei conductoare pentru că la podurile cu lagăre şi cuzineţi se realizează un contact bun între roţi şi şina de rulare nemai fiind nevoie de al patrulea conductor. Totuşi unde există pericolul ca acest contact să nu se realizeze bine trebuie să fie patru conductoare la linia de contact, al patrulea servind pentru legarea la nul..Întodeauna cabina podului se amplasează pe partea opusă liniei de contact.

CALCULUL ELEMENTELOR INCALZITOARE DIN SARMA

2011-02-03T19:22:00.001+02:00

Pentru calculul elementelor încălzitoare din sârmă trebuie cunoscute:

- tensiunea reţelei (V)
- puterea elementului încălzitor (W)
- rezistivitatea materialului folosit (ohmi.mmp/m)

Diametrul sârmei se calculează cu relaţia:

d = 0,34sqr[ (P / U)(P / U) ro / p                 (mm), unde:

P – puterea rezistenţei
U – tensiunea reţelei
ro – rezistivitatea la temperatura de funcţionare
p – încărcarea la suprafaţă (din tabel)
               - cuptoare electrice, p = 2…3W/cm3
               - aeroterme, p = 10…12W/cm3

Rezistivitatea la cald se calculează astfel:

ro = ro1 (1 + at), iar
t = T – Tt , în care:
T – temperatura elementului
Tt – temperatura ambiantă
t - coeficientul de variaţie a rezistenţeei cu temperatura
                      t cromnichel = 0,13.10–3 (1/oC)
                      t platină = 3,8.10–3 (1/oC)

Rezistenţa elementului încălzitor:

R = UU / P                (omega)

Lungimea elementului încălzitor:
L = R.S / ro , unde

S = 4 pi D2 / 4

BILANTUL ENERGETIC AL UNUI SISTEM DE ACTIONARE ELECTRICA

2011-02-01T21:35:00.006+02:00

Sistemul de actionare electrica are in componenta sa trei elemente de baza:
- masina electrica de actionare
- organul de transmisie a miscarii de la masina electrica la mecanismul de lucru
- mecanismul de lucru (mecanismul executor) care efectueaza procesul tehnologic.
La aceste trei elemente se mai adauga echipamentul de comanda, reglare si protectie precum si alimentarea cu energie electrica.
Ecuatia generala a unui bilant energetic este :

Wi = Wu + DWp + Wr,

unde:
Wi     = energia electrica intrata in conturul de bilant
Wu    = energia utila consumata pentru realizarea procesului tehnologic
DWp = pierderile de energie in interiorul conturului
Wr    = energia restituita in exteriorul conturului

      Energia electrica intrata in contur,Wi , este suma energiei intrate din exterior si energia care se genereza in contur, Wi = Wie + Wig
      Energia utila, Wu, este energia dezvoltata in mecanismul de lucru, la capatul lantului cinematic al sistemului de actionare electrica.

      Pierderile de energie, DWp, corepund pierderilor de putere din masina electrica cat si pierderilor mecanice din mecanismul de lucru.. DWp = DWda + DWme + DWvt + DWml
Pierderile in masina electrica se definesc ca fiind suma pierderilor in infasurari, a pierderilor in miez cat si a pierderilor mecanice din masina electrica: DWme =  DWcu + DWfe + DWmot
Pierderile din organul de transmisie si pierderile din mecanismul de lucru se determina impreuna, fiind destul de dificil de evidentierea lor separat. Practic se pot lua in calcul pierderile mecanice totale 9in motor, organul de transmisie si mecanismul de lucru). Scopul bilantului fiind de a pune in evidenta pierderile cat si masurile necesare pentru eliminarea sau diminuarea lor.

Tinand seama de aceste considerente si presupunand Wr = 0, relatia de bilant energetic pentru un sistem electric de actionare este:

Wi = Wu + DWda + Wcu + DWfe+m.

Energia intrata in contur, Wi, se determina prin masuratori efectuate la bornele tabloului de alimentare.

Energia utila, Wu, se obtine prin scaderea pierderilor din energia intrata, rezulta: Wu = Wi - DWp

In continuare prezentam un mod de realizarea a bilantului energetic in regim permanent. In situatiile practice, cand regimurile tranzitorii sunt de scurta durata, nu se efectueaza calcule separate pentru aceste regimuri tranzitorii ci se considera o incarcare medie pentru intervalul considera.

Pierderle de energie in infasurari, Wcu, se pot determina cu relatia:

DWcu = (3k.k.Im.Im.Re.t)/1000 [kwh]

unde:

k = coeficient de forma al curentului,

Im = valoarea medie a intensitatii curentului electric in intervalul t [ore]

Re = rezistenta echivalenta a infasurarilor (cu vslorile corespunzatoare fiecarui tip de masina electrica)

Pierderile de energie in circuitul magnetic nu pot fi separate decat pentru motoarele asincrone cu rotorul bobinat. La aceste motoare se caleaza rotorul cu circuitul rotoric deschis si se fac masuratorile necesare. Se poate asimila motorul cu un transformator electric care functioneaza in gol.

DWfe = ( Prd - 3Ri.Io.Io.0.001).t [kwh]

Pentru celelate tipuri de masini electrice nu se poate face separarea pierderilor asa incat ele se calculeaza impreuna.

La efectuarea unui bilant energetic pentru o sectie, unde sunt mai multe sisteme de actionare electrice, se pot lua in calcul o serie de coeficienti cu caracter statistic, care introduc corectiile corspunzatoare. Prin neintroducerea acestor corectii rezultatele pot fi eronate.

Factori de corectie:

- Coeficientul de simultaneitate: tine seama de numarul de utilaje aflate la un moment dat in functiune,

Ks = Nf/N

- Coeficientul de conectare, Kc = Tf/T

- Coeficientul de incarcare, Ki = Pc/Pr

Energia consumata de un ansamblu de N instalatii de acelasi timp intr-un interval de timp este

W = Ks . Kc . Ki . Pm . t , unde Pm = puterea medie rezultata in urmamasuratorilor efectuate in timpul t.

INSTALATII ELECTRICE PENTRU TRATAMENTE TERMICE DE SUPRAFATA.

2011-01-29T19:56:00.000+02:00

15 IANUARIE - EMINESCU

2011-01-15T21:07:00.002+02:00

Numai poetul

Lumea toată-i trecătoare,
Oamenii se trec şi mor
Ca şi miile de unde,
Ca un suflet le pătrunde,
Treierând necontenit
Sânul mării infinit.
Numai poetul,
Ca păsări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpurilui:
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde păsări ca el
Se-ntrec în cântări.

2010 YEAR IN REVIEW

2010-12-28T19:35:00.012+02:00

" Toti curentii simpatici, cerebelari, gravitationali, magneticisi electrici sunt alcatuiti din fluxuri triple; acest fapt guvernand ordinele terestre si celeste de radiatie pozitiva si negativa...Limita miscarii moleculelor in toate masele aflate in stare de repaus este egala cu o treime din diametrul lor si orice limite extinse sunt induse de forte sonore, organizate in game de treimi, care sunt antagoniste cu gamele combinate ale maselor centrelor neutre pe care le reprezinta"
REVIEW OF REVIEWS, 1890

Echipare Tablouri electrice

Instalatie electrica Tratamente termice de suprafata

Modernizare si automatizare instalatie de incalzire prin inductie

Automatizari, actionari electrice cu convertoare de frecventa si softstartere

Bilanturi electroenergetice, termoenergetice si complexe

Juriul Trofeul Electricianul Anului 2010

Instalatie electrica pentru tratamente termice de suprafata

Participare la IEAS + Forumul anual al electricienilor

Compensare: energie reactiva capacitiva + energie reactiva inductiva

Microhifrocentrale

Panouri solare

Redresoare de putere

Instalatii de ridicat (electropalane, poduri rulante)

Monitorizarea consumurilor energetice

Instalatii de paratraznet

Craciun fericit

2010-12-25T18:38:00.004+02:00

SC MELIOR ELECTROINSTAL SRL HUNEDOARA vă urează Sărbători fericite cu bucurii şi împliniri alături de cei dragi.
Moşul să vă găsească cu masa bogată si sufletul curat.
LA MULTI ANI!

Mos Craciun

Tu iarăşi ai, om bun de azi,
Crăciun, cu ramuri verzi de brazi.
Colindul Sfânt tu iar îl ai,
Din glasuri coborând din rai.
Azi iarăşi vine Moş Crăciun
Cu obiceiul lui străbun,
Cu Dalbe flori şi Moş Ajun
Şi zeci colinde de Crăciun.
La Pruncul Mic, şi Luminat
Cu toţii merg la închinat,
Tu om al veacului de’acum,
Opreşte-te puţin din drum,
Căci vreau şi eu acum să-ţi spun,
La geam, Colindul de Crăciun.
Să ştii şi tu că Dumnezeu,
Făuritorul tău şi-al meu,
Dintr-o Fecioară-I zămislit,
În iesle, pe pământ venit.
Şi azi se naşte pentru noi,
Noi, fii ai vremurilor noi.
Mereu să credem cu temei
Noi, oameni din mileniul trei,
Că Moş Crăciun dac-a venit,
De Dumnezeu ni-i dăruit.

Radu Gyr

Automation and control of pumps located at a large distance from the water tank

2010-11-11T21:39:00.001+02:00

A water supplying system is generally consisting in a collector (located near user) and one or more pumps located near the water source (wells, lakes, etc.). Water is being pumped by these pumps through the piping system and sent towards the collector. Most of the times, pumps are located at an adequate distance which doesn’t allow to be connected with a control cable to the collector. This fact makes impossible their control by traditional method. And thus the necessity of pumps being controlled by radio waves or more recently, by GSM, had arisen.
The level sensor is calculating the level from the collector and transmits it through the control cables to the control box. Here, the signal is being transmitted by GSM to the control board, activating the pump. This control board includes the safety equipment, climate-proof equipment, as well as the control equipment for starting pumps functioning. The communication equipment makes possible for the control board and the supplying board necessary for the functioning of the pump to stay in touch permanently. The scheme was conceived in such a way as to allow some manual, local or remote controls.

The GSM communication system is made by Siemens and consists of: communication modem, adjustable automat, the energy supply source and the magnetic aerial. This communication system is functioning by GPRS method. This system of transferring data files (GPRS) is a relatively new method added to GSM service which allow for the information being transmitted and received through a mobile-phone network. The maximum speed up to 171.2kbps are obtained using 8 access ways in the same time, thing which makes GPRS being three times higher than the transmission speed through nowadays communication networks and ten times higher than the rapid data transfer (CDS) through GSM networks. Speed is one of the main advantages of the GPRS as compared to CDS. High speed and instant connection is a very important feature for crucial applications.
Some economical calculations can be made in order to check the amount of energy saved through this automation

XI.XI.MMX

2010-11-11T21:25:00.000+02:00

POZE INSTALATII ELECTRICE

2010-11-11T20:41:00.000+02:00

INSTALATII ELECTRICE INDUSTRIALE

INSTALATII DE ILUMINAT

ECHIPARE TABLOURI ELECTRICE

MONITORIZAREA CONSUMURILOR ENERGETICE

2010-11-10T19:28:00.002+02:00

Monitorizarea consumurilor energetice.
Compensarea automata a energiei reactive capacitive si inductive.

REACTOR INDUCTIV MONTAT IN STATIA DE 20KV.

Reactorul este conectat in permaneta la barele de 20Kv printr-o celula prevazuta cu intreruptor. Pentru a evita efectul de rezonanta, reactorul a fost proiectat pentru o valoare mai mare cu 8%.

b. REACTOR INDUCTIV MONTAT IN STATIA DE 6KV
La probele efectuate cu motorul de 6 Kv s-a constat ca curentul capacitiv produs de cablu de 20kv este suficient pentru compensarea puterii reactive. Din acest motiv am propus un reactor inductiv care sa fie cuplat printr-un contactor de 6kv in celula existenta. Acest contactor va primi conditia de pornire de la contactorul motorului de 6 kv printr-un releu de timp. Astfel reactorul inductiv va fi cuplat in retea un timp mai scurt micsorand astfel si pierderile de putere activa.

c. REACTOR INDUCTIC, FORMAT DIN MAI MULTE BOBINE, MONTAT IN STATIA DE 0,4KV.
Aceasta solutie permite urmarirea si reglarea mai fina a factorului de putere. Prin realizarea unui reactor inductiv din mai multe bobine cuplate prin contactoare exista posibilitatea de a corela, printr-un regulator electronic, circulatia puterilor reactive (capacitive si inductive). Este prevazut un tablou electric, complet automatizat care va urmarii circulatia puterilor reactive si va comanda introducerea in circuit a bobineleor cat sau a condensatoarelor (existente).
Prin montarea reactorului inductiv, transformatorul 20/0,4Kv, 1600KVA, va functiona cu randament maxim tinand seama ca incarcarea lui este la jumatate.

d. SISTEM DE TELEGESTIUNE A ENERGIEI ELECTRICE
Această soluţie tehnică permite urmărirea la calculator pentru toate punctele de masura a energiei electrice a urmatoarelor marimi:
- putere activa, reactiva si aparenta pe fiecare faza si trifazat
- energia activa, reactiva si aparenta
- tensiuni de faza si linie, frecventa
- curentii pe fiecare faza si media lor
- factor de putere pe fiecare faza si total
- THD (distorsunea armonica totala)
Echiparea punctelor de masura:

In fiecare punct de masura a energiei electrice specificat se va monta cate un contor trifazat electronic tip Power Logic PM710.
Transformatoare de curent in fiecare punct de masura conform specificatiilor tehnice.
Concentrator master tip ION7550RTU cu 16 intrari de impulsuri, RS232, RS485, fara afisaj, cu 5 mega memorie interna.
Concentrator slave 8 intrari
Convertoare retea
Sursa UPS 600VA pentru alimentarea concentratorului master ION7550RTU
Pentru conectarea concentratorului master ION 7550 RTU la calculator este nevoie de un cablu cu 2 fire tip CSYEY 2 x 1,5mmp (a se vedea schema de principiu ataşată )

6. Software-ul de aplicaţie
Aplicatia de monitorizare va fi dezvoltata in cadrul softului ION Enterprise care este un program de retea, format din mai multe componente care ruleaza sub sistemul de operare Windows XP Profesional. Componentele lui principale sunt: Server de baze date , Server de comunicatie, Vista - interfata utilizator, Generator de rapoarte, Server DDE - schimb de date cu alte aplicatii Windows.
Programul ION Enterprise functioneaza după o arhitectură de tip Client-Server suportând mai multi clienţi care pot accesa simultan aceeaşi bază de date. Interfata Vista permite realizarea schemelor monofilare in timp real utilizand diagrame color, imagini. Pe aceste date se vor putea afisa datele masurate de contoare. Datele din contoare se vor actualiza in timp real (la interval de cateva secunde).
Principalele functii ale programului sunt:
- Urmarirea in timp real a consumurilor si a parametrilor electrici din punctele de contorizare.
- Realizarea schemei monofilare a instalatiei cu afisarea consumurilor si a parametrilor electrici din punctele de contorizare
- Curbe de sarcina la intervale definite de utilizator si pe o perioada nelimitata
- Afisarea curbelor de sarcina zilnica si lunara diferentiate pe schimburi sau tarife
- Energii orare, zilnice si lunare, totale sau diferentiate pe schimburi. Puteri maxime zilnice sau lunare pe schimburi cu specificarea momentului atingerii lor (data, ora, minutul)
- Generarea de rapoarte pentru a obtine consumurile specifice. Rapoartele obtinute pot fi vizualizate (consultate) pe diferite calculatoare de retea.
- Balante energetice
- Urmarierea in timp real a incadrarii consumului in limitele inferioare si superioare impuse de contractul de furnizare.
- Avertizare predictiva asupra pericolului depasirii pragurilor setate cu indicarea valorii la care trebuie reglat consumul pentru evitarea depasirilor.
- Prelucrari si insumari a datelor de la aparate pentru a obtine totalizarea consumurilor pe intreaga intreprindere, a puterilor maxime. Aceste consumuri pot fi inregistrate in sisteme de tarifare complexe (tariful binom diferentiat tip A2/A33). Totodata poate fi realizata analiza comparativa a tipurilor de tarife existente pentru a vedea care tarif se preteaza cel mai bine.
- Programul ION Enterprise permite realizarea schemelor de monitorizare in limba romana si va rula sub sistemul de operare Windows Xp.
- Baza de date la punctul central asigura pastrarea valorilor masurate cel putin un an de zile in regim operativ, in functie si de cantitatea de informatii memorata. Un avantaj important al sistemului este ca in cazul defectarii sistemelor de calcul (calculatoarelor) se va putea reface intreaga baza de date cu cel putin cateva luni in urma, datorita memoriei aparatului ION 7550 RTU.
Toate aceste rapoarte pot fi trimise automat sau la cerere la diferiti utilizatori din retea. Astfel rapoartele obtinute pot fi vizualizate (consultate) pe diferite calculatoare de retea.
Datele inmagazinate in calculatorul central vor putea fi vizualizate on-line sau off-line de catre alte calculatoare legate prin retea la acest calculator.
Prelucrarea datelor, generarea si tiparirea rapoartelor
Utilizand modulul soft GENERATOR DE RAPOARTE datele din baza de date se vor afisa sub forma de rapoarte. Forma rapoartelor se va stabili impreuna cu beneficiarul astfel incat acestea sa serveasca cat mai bine nevoile acestora.

7. Echipare birou dispecer
- Calculator PIV, 3.0 Giga, 1024 DDRam, 80 Giga Hdd, Win XP Profesional (Pe acest calculator trebuie sa ruleze doar aplicatia ION Enterprise)
- Convertor RS485 la RS232 tip DXC36
- Sursa UPS 600VA pentru alimentarea calculatorului si convertorului
- Soft monitorizare si programare aparate ION Enterprise + Soft Generator de rapoarte

8. Echipament transmisie la distanta prin GPRS.
- modem de comunicatie
- antene
- microcontroller
- adaptor retea

Adrian Paunescu - Pacient

2010-11-09T19:33:00.000+02:00

ADRIAN PAUNESCU - De la Nistru pân' la Tisa / Tot Românul plânsu-ti-s-a

2010-11-09T13:44:00.007+02:00

Sara pe deal

Iese amurg dintr-o bătaie de clopot
caii culeg iarba din ultimul tropot,
păsări adorm dacă amurgul le-atinge,
sus la izvor, sus la obirsie, ninge.

Case cuprind sufletul zilnicei frângeri,
oamenii sunt umbre tăcute de îngeri,
nimeni aici legea cerească n-o calcă,
sufletu-n plop, trupul se-apleacă în salcă.

S-a auzit de peste uliţi o veste,
un nou născut viu într-o iesle mai este,
lemne de foc, oarbe caruţe mai cară,
ultim sărut, ca o pecete de ceară.

Misticul sat luneca în rugăciune,
nimeni nimic, înspre pământ nu mai spune,
toate se-ntorc ireductibil spre ceruri,
florile ţin sipete de adevăruri.

Iarăşi amurg, dangatul parcă revarsă,
cucii dispar lângă clopotniţa arsă,
cade-n fântâni ziua să urce iar, mâine,
în amintiri satul miroase a pâine.

În cimitir, oile nu mai pasc iarbă,
mieii o pasc, pofta din ei este oarbă,
nevinovaţi, anii se-ncarcă de vină
cum ne-ating, fiinţele cum le declină.

Sara pe deal seamănă cel mai ades cu
sara pe deal cum o scria Eminescu
sara pe deal e şi-aici cum şi-ntr-însul,
sara pe deal, fetişizându-ne plânsul.

Sara pe deal, parte din noaptea eternă,
sara pe deal, capul se-apleacă pe pernă,
sara pe deal, totul deodata învie,
sara pe deal, muzică din poezie.

Caii în apus pasc magnetismul chindiei,
omului bun, casa puternică fie-i,
noi între noi să mai gustăm cât se poate
sara pe deal, cea mai de preţ dintre toate.

Şi să privim cerul cu tragice stele,
care mai ia forma poruncilor grele,
oamenii trec, nici nu vom şti unde pleacă,
iar după ei se mai aude o toacă.

Urmele lor sunt sau copiii sau munca,
într-un temei lasă întreaga porunca,
sara pe deal nu e decât un amestic
de fabulos, de nebunesc şi domestic.

Ziua s-a stins, zeamă de zarzară crudă,
ţipă guzgani, cine-are timp să-i audă,
carii bătrâni de-o veşnicie lucrează,
printre copii zgomotul lor isca groază.

Dacă întinzi mâna cu-o mică lumină
ai să şi simţi vrejuri crescând în grădină,
nişte pândari, haulituri îşi aruncă,
fetele mari grup se întorc de la luncă.

Poartă în sâni dorul de-o mână bărbată,
cei cautaţi mult mai târziu se arată,
podul pe râu scârţâie şi se îndoaie,
muştele bat, semn de-nnorare şi ploaie.

Lâna-n fuior în turbioane se leagă,
creşte-n dovleci dor de sămânţa întreagă,
parcă de ieri luna răsare-nspre mâine,
plânge-un copil, sau parcă latră un câine.

Plaurii morţi, cresc dintr-o apă uitată,
sfinţi înţelepţi celor cuminţi li se-arată,
sara pe deal, uite un mânz care moare,
suflet din el, ca şi o seară apare.

Dulce-albăstrui caută suflet de iapă,
ea nu mai e, alta va şti să-l înceapă,
ultimi copii strigă pe uliţa noastră,
blânde bunici îi însoţesc din fereastră.

Sara pe deal, cumpănă sinea nu-şi strică,
sara pe deal e ca un duh de bunică,
fruct zemuit împrăştiat pe tot locul,
coacem porumb, unde ai noştri fac focul.

Sara pe deal, dulce vânare de vară,
azi nici un om nu are dreptul să moară,
sara pe deal, fum doborât dintr-un sfeşnic,
cade pe om, parcă-ntrupându-şi-l veşnic.

Sara pe deal, cânepa fumegă bice,
cei pedepsiţi, nu au curajul s-o strice,
toate rămân, precum au fost în natură,
starea de om trece spre starea cea pură.

Sara pe deal, spune că asta ni-i rostul,
să o numim suflet din sufletul nostru,
sara pe deal, sufletul mare al lumii,
sara pe deal, ochii în lacrimi ai mumii.

Iar când noi toţi vom murmura ce ne doare,
tu să ne dai o creştinească iertare,
sara pe deal, nu a murit idealul,
suntem aici: Oamenii..Sara..Şi Dealul.

Trofeul electricianul anului 2010

2010-09-23T20:45:00.001+03:00

In data de 16.09.2010 s-a desfasurat la Palatul Parlamentului faza finala Concursului National "Electricianul Anului 2010 Eaton-Moeller", organizat de Asociatia Romana a Electricienilor AREL. Eveniment s-a desfasurat in cadrul Forumului Anual al Electricienilor si al expozitiei IEAS si a avut loc in sala Nicolae Balcescu din cladirea Parlamentului Romaniei.
La faza finala au participat 10 dintre cei mai buni electricieni din tara.
Trofeul a fost castigat de Morosanu Stefan Mihai, de 26 ani, din Suceava.
Juriul a fost format din cinci specialisti:
- ing. Borsan Eugen, Director de Marketing al firmei Eaton-Moeller, sponsor principal al concursului
- ing. Farcas Sorin, Director pe Romania al firmei TME, sponsor al concursului
- ing. Morancea Sorin, castigator al trofeului "Electricianul Anului 2009" si membru de onoare AREL,
- prof dr ing Parlog Radu Cristian, de la Universitatea Bucuresti, membru de onoare AREL
- prof dr ing Milici Dan Laurentiu, de la Universitatea Suceava, membru de onoare AREL.

Imagini de la Forumul electricienilor si de la decernarea Trofeului electricianul anului 2010

NORMATIVE, PRESCRIPŢII, STANDARDE, REGULAMENTE - Extras

2010-04-30T22:36:00.004+03:00

Normative

Condiţii tehnice pentru panouri, pupitre şi dulapuri de automatizare, PE 843 – 1974
Condiţii tehnice pentru vane şi ventile cu acţionare electrică, PE 865 – 1974
Ghidul CIE de iluminat interior pentru locurile de muncă. Editura Matrix Rom – Bucureşti
Ghidul criteriilor de performanţă pentru instalaţiile electrice, Elaborat de IPCT, GP 020 – E – 2003
Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000Vca şi 1500Vcc, Elaborat de ICECON, GP 052 – 2000
Ghid pentru alegerea echipamentelor aferente instalaţiilor electrice din clădiri. Elaborat de ICECON, GP 028 – 1999
Instrucţiuni tehnice pentru autorizarea întreprinderilor care execută, verifică şi predau la beneficiar instalaţii electrice, de automatizare, încălzire şi ventilaţii în medii cu pericol de explouie. Elaborat de ICCPDC, I 43 – 1993
Instrucţiunii pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari, PE 120 – 1994
Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000Vca şi 1500Vcc, Elaborat de ICECON, I 7 – 2002
Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri, NP 062 – 2002
Normativ pentru protecţia împotriva trăznetului, Elaborat de ICECON, I 20 – 2000
Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice din clădiri civile. Elaborator RENEL, PE 155 – 1992
Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice. Elaborat de RENEL, PE 107 – 1995
Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de alarmare contra efracţiei din clădiri. Elaborat de Electrouzinproiect, I 18/2 – 2002
Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari. Elaborat de ICEMENERG, PE 124 – 1995
Normativ pentru încercări şi măsurători la echipamentele şi instalaţiile electrice. PE 116 – 1994
Regulament general de manevre în instalaţiile electrice. PE118 – 1995
Regulament de explotare tehnică a liniilor electrice în cabluri. PE 128 – 1990
Regulament de exploatare tehnică a motoarelor electrice, PE 131 – 1995
Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor electrice din întreprinderile industriale şi similare, PE 930 – 1989
Revista Electricianul, Editura Artecno, Bucureşti
Revista Instalatorul, Editura Artecno, Bucureşti
Revista Măsurări şi Automatizări, Editura Artecno, Bucureşti

Prescripţii
Instrucţiuni pentru atestarea furnizorilor de bunuri şi servicii pentru RENEL PE 008 – 1995
Instrucţiuni generale de protecţia muncii PE 006 – 1981
Montarea şi întreţinerea bateriilor de acumulatoare, FS 7 – 1990

Standarde
SR 6221 – 1/1996 Iluminatul natural. Condiţii specifice pentru iluminatul natural al spaţiilor de lucru
SR 6646 – 1/1997 Iluminatul artificial. Condiţii tehnice pentru iluminatul interior şi din incintele ansamblurilor clădirilor
SR 6646 – 3/1997 Iluminatulartificial. Condiţii specifice pentru iluminatul artificial în clădirile civile
SR 7246/1998 Motoare trifazate. Metode de încercare
SR CEI 60038+A1/1997 Tensiuni standardizate de CEI
SR CEI 60050 Vocabular electrotehnic internaţional
SR CEI 60079 Dimensiuni şi serii de puteri ale maşinilor electrice rotative
SR CEI 60186+A1/1996Transformatoare de tensiune
SR CEI 60185/1994 Transformatoare de curent
SR CEI 60189 Cabluri şi conductoare de joasă frecvenţă izolate cu PVS şi manta din PVC.
SR CEI 60196/1998 Frecvenţe standardizate de CEI
SR CEI 60227 Conductoare şi cabluri izolate cu PVCpână la 450V
SR CEI 60228+A1/1996 Conductoare pentru cabluri izolate
SR CEI 60230/1995 Încercările la impuls ale cablurilor şi accesorilor acestora
SR CEI 60245 Cabluri cu izolaţia din cauciuc
SR CEI 60255 Relee electrice
SR CEI 60287+A1/2001 Cabluri electrice. Calculul intensităţii admisibile a curentului şi calculul pierderilor
SR CEI 60340/1998 Culori de referinţă pentru izolaţia cablurilor şi conductoarelor de joasă frecvenţă
SR CEI 60364 – 1/1997 Instalaţii electrice în construcţii
SR CEI 60479 – 2/1995 Efectele curentului asupra omului şi animalelor domestice
SR CEI 60885 Metode de încercări pentru cabluri electrice
SR EN 60034 – 1+A1+A2/2000 Maşini electrice rotative
SR EN 6005 Aparate electrice de măsură
SR EN 6007 Transformatoare de putere
SR EN 60521/1999 Contoare pentru energie activă de curent alternativ de clasele 0,5; 1 şi 2
SR EN 60598 Corpuri de iluminat
SR EN 6017 Simboluri grafice pentru schemele electrice
SR EN 60947 Aparataj de joasă tensiune
SR EN 61195/1997 Lămpi fluorescente
SR EN 61235/1999 Lucrări sub tensiune. Dispozitive de legare la pământ sau de legare la pământ şi în scurtcircuit
SR ISO 31 – 5/1995 Mărimi şi unităţi. Electricitate şi electromagnetism
STAS 243/1986 Papuci de cablu ştanţaţi pentru conductoare din cupru
STAS 526/1989 Conductoare din cupru cu izolaţie din cauciuc până la 750V
STAS 881/1988 Motoare electrice asincrone trifazate de la 0,06 la 200Kw. Puteri şi turaţii nominale
STAS 1703 Transformatoare de putere
STAS 2689/1984 Transformatoare pentru sudare
STAS 4173 Siguranţe fuzibile de joasă tensiune
STAS 6864/1985 Conducte cu izolaţie de PVC pentru instalaţii electrice fixe
STAS 7804/1985 Tablouri electrice pentru locuinţe
STAS 8399/1969 Tuburi izolante din PVC
STAS 8779/1986 Cabluri de semnalizare cu izolaţie şi manta din PVC
STAS 9436 Cabluri şi conducte electrice
STAS 11200/1979 Simboluri grafice
STAS 12120/1983 Instalaţii electrice. Scheme, diagrame, tabele
STAS 12980/1991 Contactoare de curent alternativ

Bibliografie:
IOAN BORZA - INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII, Ghid de documentare, proiectare, executie si exploatare, Editura Politehnica, 2003

NORME SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII

2010-04-30T22:24:00.001+03:00

Prevederi generale
Conţinutul normelor specifice de protecţia muncii se referă la activitatea care se desfăşoară în instalaţiile de utilizare a energiei electrice şi asupra acestora indiferent de forma de proprietate asupra lor sau aparteneţa personalului care le proiectează, execută, exploatează sau repară. Aceste norme au caracter naţional şi trebuie aplicate de către toate persoanele juridice şi fizice implicate în proiectarea, executarea, utilizare sau repararea instalaţiilor electrice de joasă tensiune situate în aval de :
- punctul de măsură al energiei electrice furnizate de către distribuitor
- punctul de separare electrică faţă de instalaţiile distribuitorului

Obligaţiile executantului
Autorizarea electricienilor din punct de vedere al protecţiei muncii trebuie să se facă conform “Normelor specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice – cap.2”
Instalaţiile electrice de utilizare pot fi executate, întreţinute sau reparate de către:
- electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii care îşi desfăşoară activitatea în baza obligaţiunilor de serviciu
- electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii care îşi desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă
- electricieni angajaţi şi autorizaţi din punct de vedere al protecţiei muncii care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile electrice de joasă tensiune la solicitarea ocazională a clienţilor
Orice electrician care constată o stare de pericol care poate produce accidente umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora.
Personalul care execută manevre sau lucrări în instalaţiile electrice trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţia muncii. La joasă tensiune trebuie utilizat cel puţin un mijloc de protecţie a muncii iar la înaltă tensiune cel puţin două.
Personalul prestator de servicii şi cel care aparţine unor terţi şi execută lucrări în instalaţiile electrice ale utilizatorilor trebuie considerat “personal delegat”. Executare lucrărilor de către personalul delegat se face în baza unei convenţii de lucrări

Sarcina de muncă
Măsurile tehnice pentru realizarea unor lucrări la instalaţiile electrice cu scoatere de sub tensiune sunt:
- Separarea electrică a instalaţiei prin întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a unor părţi din instalaţie la care urmeazăa se lucra şi blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare a separatoarelor prin care s-a făcut separarea vizibilă şi montarea plăcuţelor avertizoare.
- Identificarea pe baza schemelor electrice a instalaţiei sau a părţii din instalaţie în care urmează a se lucra.
- Verificarea lipsei de tensiune urmată imediat de legarea la pământ şi în scurtcircuit cu ajutorul aparatelor poetabile de measurer a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune.
- Delimitarea materială a zonei de lucru, trebuie să asigure prevenirea accidentării membrilor formaţiei de lucru dar şi a persoanelor care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru. Delimitarea materială se face prin îngrădiri provizorii mobile, care să evidenţieze clar zona de lucru.
Măsuri organizatorice de protecţia muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice cu scoatere de sub tensiune, sunt următoarele:
- Autorizaţia de lucru, este emisă de către emitent (angajator) pentru executarea unei singure lucrări într-o singură instalaţie electrică. Admiterea la lucru trebuie să se facă după realizarea efectivă a tuturor măsurilor tehnice de protecţia muncii. Începerea şi desfăşurarea lucrării trebuie să aibă loc după ce şeful de lucrare împreună cu un membru al formaţiei de lucru realizează zona de lucru iar membrii formaţiei au fost instruiţi. La terminarea lucrării şeful de lucrare trebuie să asigure srângerea sculelor, a meterialelor, executarea curăţeniei şi demontarea mijloacelor de protecţia muncii. Apoi lucrarea se va preda admitentului la lucrare (beneficiarului), executând împreună cu acesta probele funcţionale.
- Instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii care se aprobă
de conducătorul unităţii. Aceste instrucţiuni vor conţine categoria de lucrări ce se pot executa cât şi lista cu personalul care are dreptul să le execute.
- Atribuţiuni de serviciu
- Dispoziţii verbale
- Procese verbale
- Obligaţiuni de serviciu
- Propria răspundere

Mediul de muncă
Din punct de vedere al protecţiei muncii mediul de muncă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice:
- construcţiile metalice nu trebuie să fie folosite drept nul de lucru pentru alimentarea receptoarelor de energie electrică
- realizarea protecţiei împotriva atingerii directe prin: acoperirea cu materiale electroizolante a părţilor active, închideri în carcase, îngrădiri fixe, îngrădiri mobile, scoaterea de sub tensiune a instalaţiei la care urmează să se lucreze, legarea la pământ şi în scurtcircuit prin dispozitive speciale, alimentarea la tensiune redusă, egalizarea potenţialelor.
- pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii indirecte trebuie adoptate următoarele măsuri: alimentarea cu tensiune redusă, legarea la pământ, legarea la nul, egalizarea potenţialelor, izolarea suplimentară de protecţie, protecţie prin separare, folosirea mijloacelor de protecţie electroizolantă, controlul permanent al izolaţiei
- pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se
aplice două măsuri de protecţie: o măsură principală, care să asigure protecţia în orice condiţii şi o măsură de protecţie suplimentară care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale
- montarea echipamentelor şi realizarea instalaţiilor electrice trebuie să se execute conform proiectului de execuţie
- verificarea echipamentelor electrice din punct de vedere tehnic se face prin măsurători. Astfe trbuie să existe următoarele valori: rezistenţa de izolaţie trebuie să fie mai mare de 2M pentru izolaţia simplă şi mai mare de 7M pentru izolaţia întărită iar tensiunea de încercare 2Un + 1000V pentru izolaţia simplă şi 4000V pentru izolaţia întărită

Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile şi mijloacele de protecţie împotriva electrocutării

Protecţia prin legare la nul
Protecţia prin legare la nul este permisă numai în cazul reţelelor de joasă tensiune cu nulul legat la pământ. Dacă protecţia prin legare la nul se aplică ca metodă principală atunci se aplică ca metodă suplimentară de protecţie una din următoarele:
- legarea suplimentară a carcaselor şi elementelor de susţinere a echipamentelor electrice la instalaţia de legare la pământde protecţie, dimensionată astfel încât rezistenţa de dispersie faţă de pământ măsurată din orice punct al reţelei de nul să fie de cel mult 4 ohmi. Se admite depăşirea acestei valori cu condiţia asigurării unei tensiuni de pas şi de atingere sub valoarea de 65V, dacă timpul de deconectare este de cel mult 3 secunde şi de 40 V dacp timpul de deconectare este mai mare de 3 secunde
- executarea unor legături suplimentare între carcasele metalice ale echipamentelor şi alte elemente conductoare aflate în zona de manipulare
- executarea pardoselii din materiale electroizolante
- folosirea dispozitivelor automate de protecţie împotriva tensiunilor de atingere periculoase şi a curenţilor periculoşi, care să acţioneze într-un timp mai mic de 0,2 secunde de la apariţia defectului
În cutiile de borne ale echipamentelor trebuie să fie o bornă pentru legarea conductorului de legare la nulul de protecţie.
Este interzisă legarea în serie la conductorul de nul de protecţie a carcaselor mai multor aparate. Fiecare utilaj trebuie legat la conductorul de nul de protecţie cu o legătură separată.
Se interzice montarea pe conductorul de nul de protecţie a oricăror dispozitive care ar putea întrerupe continuitatea circutului de protecţie (de ex. siguranţe, întreruptoare).
Conductorul de nul de protecţie trebuie să fie separat de conductorul de nul de lucru, începând de la ultimul tablou la care bara de nul este legată la pământ, până la masa echipamentului electric care trebuie protejat.
Până la ultimul tablou electric de distribuţie se admite existenţa unui singur conductor de nul. De la ultimul tablou, la care se racordează receptorul, în sensul de distribuire a energiei, conductorulde nul de lucru trebuie să fie separat de conductorul de nul de protecţie. bara de la care se separă cele două conductoare trebuie să fie legată la instalaţia de legare la pământ.
Conductoarele de legare la nul de protecţie trebuie să aibă secţiunea dimensionată corespunzător şi culoarea izolaţiei să fie galben-verde.
Toate tablourile electrice trebuie să aibă o bară de nul racordată la instalaţia de legare la pământ din incinta unde este montat tabloul. În cazul tablourilor cin carcasă metalică bara de nul se leagă la carcasă, iar carcasa se leagă vizibil la instalaţia de pământare. Bara de nul trebuie să aibă atâtea borne câte conductoare se leagă la ea, nu se admit mai multe conductoare legate la o singură bornă.

Protecţia prin legare la pământ
Protecţia prin legare la pământ, ca protecţie principală, este
permisă numai în cazul reţelelor de joasă tensiune izolate faţă de pământ. Într-o incintă este permisă existenţa unei singure instalaţii de legare la pământ, la care trebuie să fie racordate pntreu protecţie, toate echipamentele tehnice aflate în incinta respectivă.
Utilizarea construcţiilor metalice drept conductor de protecţie este permisă numai după verificare continuităţii şi a rezistenţei de dispersie la pământ a acestora.

Potecţia prin alimentare cu tensiune foarte joasă
Tensiunile foarte joase trebuie să fie obţinute printr-un transformator coborâtor executat în condiţiile separării de protecţie sau de la o sursă independentă de producere a energiei electrice (acumulatoare, elemente galvanice).
Carcasa şi miezul transformatoarelor trebuie să fie legate la nul şi la pământ.
Prizele şi fişele de tensiuni foarte joase trebuie să fie de construcţie diferită faţă de cele pentru tensiunea normală a reţelei.

Protecţia prin separarea de protecţie
Într-o instalaţie în care se foloseşte separarea de protecţie trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
- reţeaua să aibă tensiuni până la 500V. Tensiunea nominală în partea secundară a transformatorului de separare poate fi de cel mult 400V
- transformatorul de separare să aibă înfăşurările pe braţe separate sau ele să fie montate cap la cap cu o izolaţie întărită
- la un transformator de separare să nu se conecteze decât un singur consumator
- pe partea secundară este interzisă legarea circuitului la pământ

Mijloace de protecţie
Mijloacele de protecţie folosite la lucrări sau manevre în
instalaţiile electrice trebuie să fie verificate şi supuse unor încercări la darea în funcţie dar şi periodic. Ele trebuie verificate vizual înainte de fiecare folosire.
Mijloace de protecţie electroizolante
Obligaţia dotării cu mijloace de protecţie electroizolante corespunzătoare o are conducătorul unităţii. Acestea sunt acele produse destinate protecţiei împotriva riscurilor provocate de curentul electric în timpul desfăşurării activităţii în instalaţiile electrice. Din această categorie fac parte:
- prăjini electroizolante
- cleşti electroizolanţi
- detectoare de tensiune
- indicatoare de corespondenţă a fazelor
- plăci electroizolante
- teci electroizolante
- pălării electroizolante
- folii electroizolante
- degetare electroizolante
- mănuşi electroizolante
- încălţăminte electroizolantă
- covoare şi platforme electroizolante
Toate aceste mijloace de protecţie trebuie să fie verificate vizual înaintea utilizării.

Mijloace de protecţie pentru legarea la pământ
Obligaţia dotării cu mijloace de protecţie pentru legare la pământ corespunzătoare o are conducătorul unităţii. Acestea sunt acele echipamente tehnice care se folosesc pentru a proteja personalul împotriva electrocutării în cazul apariţiei accidentale a tensiunii în zona de lucru. dIn această categorie fac parte:
- cuţite de legare la pământ
- dispozitive mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit
- dispozitive de descărcare a sarcinii
- atenuatoare de inducţie electrostatică
Calitativ aceste dispozitive trebuie să respecte standardelor în vigoare. Ele trebuie verificate amănunţit, vizual înaintea fiecărei utilizări.

Mijloacele de protecţie pentru delimitarea materială a zonei de lucru
Acestea nu permit sau împiedică accesul involuntar al persoanelor neavizate în zona de lucru, precum şi părăsirea sau depăşirea liberă a ei de către membrii formaţiei de lucru. Din această categorie fac parte:
- bariere
- frânghii şi benzi pentru împrejmuire
- panouri şi paravane mobile
- indicatoare de securitate
Delimitarea materială a zonei de lucru trebuie să se facă cu
mijloacele de mai sus cu condiţia ca acestea să fie bine fixate şi să fie vizibile. Indicatoarele de securitate cu inscripţii se amplasează pentru a avertiza şi semnaliza vizual asupra unor lucrări, şi anume:
- indicatoare de securitate pe îngrădirile care delimitează material zona de lucru cu inscripţia spre interior:

“LIMITĂ DE ZONĂ DE LUCRU. INTERZISĂ DEPĂŞIREA”

- indicatoare de securitate pe îngrădirile care delimitează material zona de lucru cu inscripţia spre exterior:

“STAI! ÎNALTĂ TENSIUNE. PERICOL DE ELECTROCUTARE”

- pe dispozitivele aflate în zona de lucru, având inscripţia:

“ NU DESCHIDE SE LUCREAZĂ”

Mijloace de protecţie împotriva efectelor acţiunii arcului electric şi a traumatismelor mecanice
Aceste mijloace protejeazăexecutantul de efectul termic al arcului electric sau al loviturilor mecanice. Din această categorie fac parte:
- viziera de protecţie a feţei
- cască de protecţie a capului
- îmbrăcăminte din ţesătură termorezistentă
Casca de protecţie trebuie utilizată împotriva traumatismelor craniene, ea trebuind să fie purtată obligatoriu de către fiecare membru al formaţiilor de lucru precum şi de către conducătorii acestora.
Salopeta sau halatul din ţesătură termorezistentă se foloseşte cu prioritate de către electricieni în timpul executării instalaţiilor electrice.
Mânerul pentru montarea-demontarea siguranţelor tip MPR, prevăzut cu manşon de protecţie a braţului, trebuie utilizat conform producătorului, dar întodeauna împreună cu viziera de protecţie a feţei.

REGLAREA TENSIUNII ÎN INSTALAŢIILE DE UTILIZARE

2010-04-30T21:23:00.001+03:00

INSTALATII ELECTRICE PENTRU ILUMINAT SI PRIZE

2010-04-01T11:37:00.003+03:00

Normele şi condiţiile specifice pentru realizarea circuitelor de iluminat şi prize sunt tratate în normativul I7
- circuitele pentru alimentarea corpurilor de iluminat
(circuite de lumină vor fi distincte faţă de circuitele pentru alimentarea prizelor (circuite de priză). Se admit doze comune pentru circuitele de lumină şi circuitele de priză dacă acestea sunt la aceeaşi tensiune.
- numărul circuitelor se stabileşte astfel încât să nu se depăşească 3kW pe un circuit monofazat şi 8Kw pe un circuit trifazat şi un număr de cel mult 30 locuri de lampă pe fază. Fac excepţie de la aceste prevederi circuitele de lumină din locuinţe unde pe un circuit de lumină se pot prevedea maximum 12 locuri de lampă însumând cel mult:
- 1,5 Kw, în cazul în care puterea instalată pe apartament este de 6Kw.
- 1 Kw, în cazul când puterea instalată pe apartament este de 4Kw.
Pe un circuit de lumină din spaţiile comune ale clădirilor de locuit (holuri, scări, etc.) se pot prevedea cel mult 15 locuri de lampă însumând 1Kw.
În clădirile de locuit trebuie să se prevadă cel puţin câte un loc de lampă în fiecare încăpere de locuit.
Pe un circuit de prize monofazat se vor instala cel mult 15prize. Fac excepţie circuitele de prize din locuinţe unde pe un circuit se vor instala cel mult 8 prize simple sau duble.
În clădirile de locuit şi social-culturale la stabilirea numărului de prize monofazate se consideră o putere instalată de 2kW pe fiecare circuit. Trebuie prevăzut un circuit separat pentru alimentarea fiecărui consumator monofazat cu puterea mai mare de 2Kw.
Secţiunile conductoarelor circuitelor de lumină şi prize sunt date în tabelul 4.4.

Alimentarea soneriei (transformatorului soneriei) de 220V din locuinţe se face dint-un circuit de lumină, un circuit de prize sau din tabloul de distribuţie.

Condiţii pentru montarea echipamentelor şi receptoarelor electrice.
La alegerea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice, şi la montarea lor se respectă normativele în vigoare cât şi condiţiile specifice fiecărui loc în parte. Astfel se va ţine seama de:
- gradul de protecţie al carcasei aparatului
- categoria spaţiului unde se montează aparatul
- clasa de protecţie contra electrocutări
- temperatura în regim normal de funcţionare

Întreruptoarele şi comutatoarele pentru circuitele de iluminat ale lămpilor fluorescente se aleg de 10A. Acestea se montează la înălţimea de 0,6…1,5m măsurată de la axul aparatului la pardoseala finită.
Întreruptoarele, comutatoarele şi butoanele pentru iluminat se vor monta numai pe conductorul de fază.
Prizele se montează pe pereţi la următoarele înălţimi:
- peste 2m, la şcoli
- peste1,5m, în camere de copii din creşe, grădiniţe, etc.
- peste 0,1m, în alte încăperi , indiferent de natura pardoselii.
Într-o instalaţie prizele pentru tensiuni diferite, intensităţi de curent diferite sau scopuri diferite trebuie să fie distincte ca formă, să aibă culori diferite sau se marchează distinct în mod vizibil.
La montarea aparatelor de comutaţie pe verticală (unele sub altele), ordinea de montare, începând de sus în jos trebuie să fie următoare: întreruptor, comutator, buton de sonerie, priză, priză de curenţi slabi.
Prizele şi fişele trifazate de uz industrial se instalează respectând condiţiile pentru prizele monofazate.
Tablourile de distribuţie se pot realiza în execuţie deschisă sau protejată. La montarea tablourilor electrice se vor respecta următoarele:
- se interzice montarea tablourilor electrice în poduri, subsoluri sau în spaţii unde se depozitează materiale combustibile.
- tablourile se amplasează la cel puţin 3m faţă de materialele combustibile. Tablourile se montează vertical şi se fixează sigur împotriva vibraţiilor. Înălţimea de montaj se stabileşte astfel încât latura de sus a tabloului să fie la cel mult 2,6m de pardoseala finită.
- se va evita gruparea în acelaşi tablou a aparatelor de curent alternativ împreună cu aparatele de curent continuu sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite. În cazul în care nu se pot respecta aceste cerinţe, tabloul se prevede cu compartimente diferite pentru fiecare tip de echipament.
- corpurile de iluminat se aleg şi se montează respectând condiţiile normativelor I7, PE136, şi STAS 6646/1,2,3
- conductorul de fază se leagă la dulia lămpii la borna din interior, iar conductorul de nul la borna conectată la partea filetată a duliei.
- dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige de tavan, bolţuri dibluri, etc.) se aleg astfel încât să poată suporta o greutate, fără a se deforma, de 5 ori greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai puţin de 10kg.

Protecţia circuitelor şi coloanelor de iluminat.
Circuitele şi coloanele se vor proteja împotriva supracurenţilor sau scurtcircuitelor. Protecţia se va realiza cu siguranţe fuzibile sau siguranţe automate.
Valoarea curentului nominal al siguranţei automate, va fi cel mult egală cu valoarea curentului maxim admis în regim permanent în conductele de protejat Ins:
Valoarea curentului nominal al siguranţei fuzibile Infuz va fi egală cu cel puţin 80% dar nu mai puţin de 60% din valoarea curentului maxim admis în regim permanent în conductele de protejat, Dispozitivele de protecţie se vor monta în următoarele locuri:
- la plecările din tabloul de distribuţie
- la intrarea în tabloul de distribuţie cu putere instalată mai mare de 8KW
- la intrarea în tablourile de iluminat cu mai mult de 5 circuite alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune
Dispozitivele de protecţie sunt interzise în următoarele situaţii:
- pe conductele instalaţiei de protecţie (pământ, nul, etc)
- pe conductele utilizate ca nul de lucru

SIGURANTA IN ALIMENTAREA SI DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE

2010-03-08T10:54:00.001+02:00

1. TABLOURI ELECTRICE - PROIECTARE, ECHIPARE SI MONTAJ

Tablouri alimentare si protectie cladiri birouri si rezidentiale

Tablouri actionari si automatizari electrice

Tablouri generale de distributie

Tablouri alimentare si protectie circuite de iluminat

Compensari de energie reactiva

ELECTRODRENAREA CONSTRUCTIILOR

2010-02-14T12:23:00.004+02:00

Apa, elementul vital al vietii, este principalul inamic al construcţiilor. Sub diferite forme (din ploaie, din condesul vaporilor interiori sau din pământ), apa are un caracter distructiv, prin fenomenul numit igrasie, determinând degradarea ireversibilă a cladirilor.

Una din metodele pentru combaterea umidităţii este electrodrenarea construcţiilor.

Nu intrăm în teoria fenomenelor electrochimice din elementele de construcţie. În literatura de specialitate, (vezi Dinu-Stefan Moraru, Lucian Dima, Electrodrenarea construcţiilor umede, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996), se prezintă în detaliu elemente de teorie cât şi metode si tehnoligii pentru combaterea umiditaţii. Profitând de literatura de specialitate cât şi de cunoştiinţele personale din domeniul electrocineticii şi a prizelor de pământ am aplicat această metodă pentru electrodrenarea unei construcţii existente. Construcţia se află într-o zonă unde nivelul apei freatice este ridicat şi cu toate izolaţiile şi metodele clasice (pereţii din cărămidă tencuită) şi fundaţia din beton) pereţii erau în permanenţă umezi prin migrarea ascensională şi transversală capilară a umidităţii în mediile poroase. Efectele umidităţii determină o dezagregare mecanică, ruperea unor legături structurale ale compuşilor prin hidroliză cât şi apariţia microorganismelor, ciupercilor, etc.

Electrodrenarea umidităţii constă în apariţia unei diferenţe de potenţial electric între o construcţie şi terenul din apropier, construcţia având un potenţial pozitiv iar terenul unul negativ. Dacă se introduc în clădire nişte electrozi metalici, amplasaţi la anumită distanţă şi conectaţi electric între ei şi apoi la o priză de pământ, se formează o pilă electrică la care electrodul pozitiv este format din totalitatea electrozilor metalici din perete, polul negativ priza de pământ, iar electrolitul este umezeala. Având o diferenţă de potenţial suficientă pentrru întreruperea forţelor electrocapilare, apa va migra de la polul pozitiv (construcţie) la polul negativ (teren), consecinţa fiind uscarea peretelui construcţiei.

Metoda poate fi îmbunătăţită prin introducerera unei surse de curent continuu în circuitul descris mai sus, mărind astfel diferenţa de potenţial şi implicit viteza de uscare. Practic, etapele proiectării şi realizării practice a unei instalaţii de electrodrenare sunt:

- realizarea proiectului, ( determinarea zonelor umede, caslculul suprafeţelor prin care apa a pătruns în construcţie, calculul puterii instalaţiei de electrodrenare, dterminarea numărului de electrozi, stabilirea numărului de prize de pamânt necesare)

- decaparea tencuielilordegradate şi îndepărtarea prafului
- trasarea poziţiei electrozilor, perforarea orificiilor şi montarea electrozilor în zidărie
- montarea cablurilor de legătură între electrozi şi electrozi şi priză de pământ
- realizarea prizei de pământ şi conectarea ansamblului de electrozi la priza de pământ

ILUMINATUL DE SIGURANTA

2010-02-08T21:54:00.001+02:00

Iluminatul de siguranţa. Asigură desfăşurarea anumitor activităţi la avaria iluminatului normal. Serveşte pentru următoarele scopuri: pentru evacuare, pentru continuarea lucrului, de panica, pentru circulaţie, pentru veghe, pentru marcarea hidranţilor. Există mai multe scheme de alimentare cu energie electrică a iluminatului de siguranţă. Noi vom prezenta câteva scheme simplificate. Adoptarea schemei corespunzătoare iluminatului de siguranţă se face in functie de situatia existenta cat si de caracteristicile spatiului.

CABLURI ELECTRICE - CARACTERISTICI SI MONTAJ

2010-02-08T21:28:00.001+02:00

Principalele materiale electrice folosite la realizarea instalatiilor electrice sunt cablurile si conductoarele electrice. Mai jos prezentam principalele caracteristici cat si date tehnice de montaj.

ARBORELE ELECTRIC

2010-02-07T20:14:00.003+02:00

Spunea cineva „ştiinţa omenească este limitată dar neştiinţa infinită” şi câtă dreptate avea...

Am întâlnit, în activitatea noastră, multe situaţii când a trebuit să convingem beneficiarii de utilitatea, eficienţa şi necesitatea aplicării unor soluţii tehnice, relativ simple, care există, care funcţionează şi care, aplicate, determină siguranţă şi condiţii superioare de funcţionare a utilajelor şi echipamentelor.
Problema care trebuia rezolvată era sincronizarea rotaţiei celor două motoare care acţionau două mecanisme de lucru necuplate mecanic între ele. Rezolvarea ei este imediată şi la îndemâna beneficiarului şi constă prin realizarea arborelui electric.
Aşa numitul „arbore electric” constă în sincronizarea mişcării de rotaţie a motoarelor asincrone care acţionează anumite mecanisme de lucru necuplate mecanic între ele prin intermediul unor legături electrice asigurând un raport constant între viteze şi acceleraţii.
Arbori electrice pot fi realizaţi cu: maşini auxiliare şi fără maşini auxiliare. Pentru cazul prezentat noi am ales varianta de arbore electric fără maşini auxiliare.
Schema arborelui electric fără maşini auxiliare.

Schema conţine: M1 şi M2 maşini electrice asincrone cu rotorul bobinat cu caracteristici identice. Rotoarele lor sunt legate împreună prin intermediul reostatului R. ML1 şi ML2 sunt mecanismele de lucru acţionate de cele două motoare electrice.
Când sarcinile celor două maşini sunt egale t.e.m. induse sunt egale şi între motoare nu există decalaje. Curenţii din înfăşurările rotoarelor sunt egali ca valoare şi sunt debitatţi pe reostatul comun, între rotoare neexistând transfer de energie şi nici circulaţie de curenţi.
Dacă sarcina este neegală, apare un decalaj între rotoare, care este cu atât mai mare cu cât diferenţa între cuplurile opuse de mecanismele de lucru este mai mare. Ca urmare, şi între t.e.m. induse apare un defazaj, deci o diferenţă care dă naştere unor curenţi de egalizare între rotoare, ale căror componente active determină cupluri de egalizareastfel încât să se obţină rotirea sincronă a maşinilor.
Rezistenţa din circuitul rotoric se alege astfel încât la cuplul nominal la arborele maşinii să se asigure o valoare a alunecării de 0,25 – 0,3.

FUNCTIONARE MOTOR ASINCRON TRIFAZAT (3x380V, 50Hz) IN REGIM MONOFAZAT (220V, 50Hz, F+N)

2010-02-01T16:29:00.003+02:00

Propunem doua posibile scheme pentru modificarea conexiunilor la cutia de borne a unui motor asincron trifazat (3x380V) astfel incat sa functioneze la tensiunea de 220 monofazat (F+N).
Masina asincrona monofazata poate fi echivalata cu doua masini asincrone polifazate, cuplate pe aceasi ax, care au infasurarile primare alimentate in serie. Infasurarea primara monofazata este reparizata, in general, pe 2/3 din periferia statorului.
Un motor asincron trifazat, la care s-a intrerupt o faza, ajunge sa functioneze in sarcina monofazata.
Motorul asincron monofazat nu are cuplu de pornire. Din acest motiv motorul asincron monofazat are in stator o infasurare auxiliara, care ocupa 1/3 din perifieria masinii decalata fata de infasurarea principala cu 90de grade si alimentata de la aceeasi sursa de curent alternativ. Pentru realizarea decalajului de 90 de grade, infasurarea auxiliara se realizeaza astfel incat rezistenta acesteia sa fie mult mai mare decat reactanta de dispersie; un alt procedeu mai eficient consta in montarea in serie cu infasurarea auxiliara a unui condensator,Cp. Dupa pornirea motorului faza auxiliara este decuplata printr-un intreruptor manual sau automat.
Condensatorul Cf are rolul de a limita curentul prin faza auxiliara in regim de functionare.
Sunt date relatiile de calcul pentru condensatoare.
Cf - condensator functionare
Cp - condensator pornire
Pentru sarcini reduse Cp nu este necesar.
Intreruptorul k poate fi intreruptor manual sau automat (se poate masura curentul la pornire si dupa atingerea valorii nominale k se deschide automat)
a functionarea motorului asincron trifaza in regim de motor asincron monofazat sarcina scade la 2/3 din sarcina nominala.

ÎNLOCUIREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU CU MOTOARE DE CURENT ALTERNATIV SI CONVERTOR DE FRECVENŢĂ

2010-01-31T13:41:00.004+02:00

Motoarele de curent continuu funcţionează în regim permanent, cu tensiunea la borne şi curentul în circuitul exterior, staţionare. Ele se utilizează în aplicaţiile industriale în care este nevoie de modificarea în limite largi a vitezei de rotaţie. Dezvoltarea surselor de tensiune continuă (prin folosirea redresoarelor comandate) a reactualizat folosirea acestor motoare la numeroase acţionări. Există utilaje, echipamente care fincţionează cu acest tip de motoare. Din anumite motive (apariţia unor defecte, protecţia motoarelor nu este ralizată corespunzător, suprasarcini mecanice, etc) este nevoie rebobinarea sau înlocuirea motoarelor cu motoare de curent continuu similare. Costurile ridicate ale bobinării cât şi dispariţia atelierelor de bobinaj pun probleme mari beneficiarilor acestor utilaje.
În activitatea noastră am întâlnit aceste cazuri şi am propus beneficiarilor noştrii adoptarea unei soluţii care să fie mai economică, mai fiabilă şi aplicabilă imediat. Această soluţie implică înlocuirea motorului de curent continuu cu motor de curent alternativ asincron şi convertor de frecvenţă (care să permită modificarea vitezei ţn limite largi), ţinând seama de faptul că motoarele asincrone sunt foarte des întâlnite şi de cele mai multe ori există chiar la faţa locului din alte aplicaţii care sunt în conservare.
Motor de curent continuu. Motorul de cc se compune din stator (inductor) şi rotor (indus). După felul excitaţiei motoarele pot fi: cu derivaţie serie, parale şi mixtă. Motoarele cu excitaţie derivaţie au inductorul alimentat de la o sursă de tensiune constantă iat indusul alimentat de la o sursă de tensiune variabilă. Se folosesc la acţionarea maşinilor unelte, în metalurgie, etc. Comparativ cu motoarele de curent alternativ asincrone, permit reglajul vitezei de rotaţie în limite largi. Caracteristica mecanică este dură, aică viteza se modifică puţin la variaţia cuplului de sarcină).

Motoarele cu excitaţie serie au o caracterisitcă mecanică moale (viteza scade mult la creşterea cuplului de sarcină), au un cuplu mare la pornire şi nu sunt sensibile la căderi mari de tensiune. Aceste calităţi le recomandă la utilizarea în sistemele de tracţiune electrică (troleibuze, tramvaie, electrocare, etc).
Motoarele cu excitaţie derivaţie mixtă se folosesc la acţionările mecanismelor cu regim variabil, ciclic, cu număr mare de conectărişi frânări.
Reglarea vitezei motorului de curent continuu se face: prin introducerea unui reostat în circuitul indus, variaţia tensiunii de alimentare, modificarea fluxului inductor, alimentarea prin impulsuri de tensiune.
Motorul de curent alternativ asincron. Motorul asincron este cea mai răspândită maşină electrică datorită simplităţii constructive, preţului mic, randamentului bun, fiabilităţii şi siguranţei în exploatare. Funcţionarea motorului asincron se bazează pe legea inducţiei fiind de fapt un transformator dinamic generalizat. Înfăşurările statorului (inductorul sau primarul) sunt alimentate de un sistem de tensiuni simetrice şi sunt parcurse de curenţi simetrici care creează un câmp magnetric învârtitor. Acest câmp, care are o rapartiţie sinusoidală în întrefier, induce în rotor (indus sau secundar) un sistem de tensiuni electromagnetice . Curenţii din înfăşurările rotorului (care pot fii în scurtcircuit sau conectate la elemente cu impendanţe echilibrate) creează un câmp magnetic învârtitor propriu, denumit câmp de racţie al indusului. Acest câmp are o viteză de rotaţie faţă de rotor egală cu diferenţa dintre viteza câmpului magnetic învârtitor al curenţilor statorici şi viteza de rotaţie a rotorului. Astfel se stabileşte un câmp magnetic învârtitor rezultant exercită un cuplu electromagnetic asupra rotorului, antrenându-l în sensul în sensul mişcării.

Reglarea vitezei motoarelor asincrone se face prin: schimbarea numărului perechilor de poli, variaţia frecvenţei tensiunii sursei de alimentare, cu reostat în circuitul rotori (la motoarele cu rotorul bobinat), cu recuperarea energiei de alunecare, prin modificarea tensiunii de alimentare.
Având la îndemână convertoare de frecvenţă, la preţ relativ mic, fiabile şi uşor de montat, este indicat în multe aplicaţii utilizarea lor pentru modificarea turaţiei motoarelor asincrone.

Astfel cu preţuri mici, fără modificări însemnate, problema înlocuirii motoarelor de curent continuu cu motoare asincrone şi convertoare de frecvanţă, este rezolvată imediat. Trebuie puţină iniţiativă, curaj şi pricepere.

Schemele de montaj nu diferă de la un producător la altul. Noi am folosit la aplicaţia noastră în convertor de frecvenţă Moeller. Mai jos se prezintă datele tehnice şi schema de montaj.

Modificarea efectuată s-a făcut în timp util, costurile au fost mici şi beneficiarul are posibilitatea ca în cazul

defectării motorului asincron sa-l înlocuiască cu altul existent. Variaţia vitezei de rotaţie în acest caz se face într-un domeniu extins iar caracteristicile motorului (pornirea, frânarea, vaiaţia vitezei cu sarcina, etc.) sunt mai bune.

Posibile aplicaţii: maşini unelte, maşini de injecţie mase plastice, morii, metalurgie, maşini prelucare marmoră, tâmplărie şi ateliere de mobilă, uscătoare, siteme de încălzire şi ventilaţii cu mai multe viteze de lucru, etc.

OPTIMIZAREA CONSUMURILOR DE ENERGIE ELECTRICĂ. BILANTURI ENERGETICE

2010-01-27T15:42:00.005+02:00

Din analiza evoluţiei domeniului energetic se desprind , în esenţă, două direcţii:
- Nevoia dezvoltării unor forme de producere a energiei electrice, pe alte baze decât resursele tradiţionale (dezvoltarea energiei hidro, eoliene, solare, geotermale, nucleare, etc.)
- Controlul şi reducerea pierderilor de energie electrică la utilizatori.
Dacă de realizarea primei direcţii este responsabil, în principal, statul prin politicile energetice, la puctul doi sunt implicaţi toti utilizatorii de energie electrică. În acest sens, conform legilor în vigoare, consumatorii de energie electrică sunt obligaţi să realizeze audituri energetice (bilanţuri electro şi termoenergetice) prin care să evidenţieze locurile cu consum ridicat, cu pierderi mari cât şi măsurile care trebuie aplicate pentru înlăturarea acestor pierderi astfel încât să rezulte un consum energetic optim.
Printr-o definiţie simplă se poate spune că bilanţul energetic este un mijloc de analiză al procesului de conversie a energiei unui sistem de producţie sau într-un contur care este parte a unui sistem de producţie.
Ecuaţia generală unui bilanţ energetic real pentru un contur mărginit de o suprafaţă S se deduce prin aplicarea legea conservării energiei pe conturul respectiv
dW/dl = Pmec + Pj + Psupl + Ptr
adică viteza de scădere a energiei electromagnetice, aferentă conturului, prin suprafaţa S, este egală cu puterea mecanică, Pmec, cedată de câmp corpurilor, puterea transmisă prin efect Joule, Pj, puterea datorată fenomenului de histerezis, Psupl şi puterea transmisă (sau primită) în exterior (din exterior) prin suprafaţa S. Energia electromagnetică fiind o mărime de stare, în regim staţionar este constantă şi trecând de la la bilanţul puterilor la bilanţul energiilor rezultă ecuaţia generală de bilanţ:
Wi = Wu + Wp + We
Adică energia intrată într-un contur este egală cu suma a energiei utile, a pierderilor totale de energie şi a energiei ieşite din acel contur.
Posibilele pierderi: pierderi datorate imperfecţiunilor constructive ale instalaţiilor, daorate defectelor sau reparaţiilor necorespunzătoare, pierderi datorate nerespectării proceselor tehnologice, pierderi prin funcţionarea în gol.

În continuare prezentăm, pe scurt, principalele pierderi şi soluţiile tehnice pe care societate noastră SC MELIOR ELECTROINSTAL SRL le recomadă pentru înlăturarea acestor pierderi.
Pierderile în cablurile electrice: Aceste pierderi se pot determina prin măsurători directe cu analizorul de energie sau prin măsurarea curentului şi calcularea pierderilor cu formula:
W = 0,003K ImIm R t, unde:
Im este curentul mediu , R este rezistenţa echivalentă a liniei, t este timpul de funcţionare, K coeficient de formă.
Pierderile în cabluri sunt datorate:
- Curenţilor capacitivi care determină energii reactive capacitive
- Pierderi prin efect Joule (încălzirea cablurilor)
- Pierderi datorate căderilor de tensiune (cabluri lungi incorect dimensionate)
Pentru eliminarea acestor pierderi, SC MELIOR ELECTROINSTAL SRL Hunedoara, vă propune următoarele măsuri:
- montarea unor inductivităţi astfel dimensionate încât să compenseze curenţii capacitivi. Atenţie mărită la posibilitatea apariţiei unor circuite oscilante care pot să facă rău.
- schimbarea cablurilor sau dublarea secţiunii pentru micşorarea densităţii de curent
Pierderile de energie la transformatoarele electrice: Aici problema este puţin mai complexă deoarece în cele mai multe cazuri transformatoarele există şi schimbarea lor implică costuri ridicate. Pentru determinarea pierderilor se ridică curbele de sarcină şi se fac măsurători la fiecare transformator (în variata în care există mai multe transformatoare). Din curbele de sarcină şi din măsurători pot rezulta urnătoarele pierderi:
- pierderi datorate mersului în gol
- pierderi datorate funcţionării la sarcină redusă
- pierderi datorate circuitelor auxiliare
- pierderi datorate unor defecţiuni sau calităţii slabe a eventualelor reparaţii

Vă propunem următoarele soluţii:
- compensarea energiei reactive inductive prin montarea unor condensatoare astfel dimensionate încât compensarea să fie optimă atât la funcţionarea în sarcină cât şi la mersul în gol (sau la sarcină redusă). Din experienţă, putem să facem afirmaţia, că prin aplicarea acestei soluţii rezultă economii însemnate la plata facturii energiei electrice
- înlocuirea transformatorului slab încărcate şi eventual găsirea unui cumpărător pentru transformatorul înlocuit
- repararea circuitelor auxiliare (instalaţia de răcire, reglarea ploturilor, etc).
Pierderile de energie datorate motoarelor electrice: Motoarele electrice sunt principalele consumatoare de energie electrică fiind prezente în foarte multe aplicaţii şi tehnologii industriale. Asadar şi pierderile în motoarele electrice sunt o componentă importantă din totalul pierderilor dintr-un contur al unei secţii de producţie. Determinarea pierderilor se face ţinându-se seama de regimul de lucru al motorului (regim de lucru uniform cu sarcină uniformă şi regim de lucru cu sarcină variabilă). În principal pierderile la un motor electric sunt: pierderi electrice şi pierderi mecanice.
Pierderi electrice:
- pierderi în înfăşurări
- pierderile în miez
- pierderi datorate regimului deformat produs de sistemele electronice care comandă motorul
Pierderi mecanice (pot ajunge când întreţinerea utilajelor este necorespunzătoare până la 20 – 25% din puterea nominală):
- pierderi prin frecări
- pierderi datorate maselor în mişcare
După determinarea acestor pierderi, care implică anumite cunoştiiţe şi măsurători. Melior Electroinstal va propune adoptarea următoarelor metodele tehnice pentru eliminarea lor, cum ar fi:
- compensarea energiei reactaive prin montarea bateriilor de condensatoare (schema de compensare se dimensionează în funcţie de regimul de lucru al motorului)
- introducerea în aplicaţiile respective a limitatoarelor de mers în gol
- reducerea regimului deformant prin filtrarea armonicilor
- reparaţii mecanice (rulmenţi, lagăre, ventilatoare, mecanisme, etc)
- înlocuirea motoarelor necorespunzătoare (slab încărcate, supra încărcate, cu defecţiuni, sau deteriorate)
- alegerea metodelor de pornire adecvate (pornirea stea-triunghi, pornirea cu softstarter)
- modificare vitezei de turaţie prin folosirea convertoarelor de frecvenţă
- schimbarea conexiunii (din stea în triunghi sau invers) în funcţie de sarcină

Problema întocmirii bilanţurilor energetice este complexă nu complicată. Experienţa noastră în acest sens ne permite să recomandăm celor care vor să stăpânească consumurile energetice, să apeleze la specialiştii noştrii (sau alţii) pentru realizarea auditurilor energetice şi apoi aplicarea măsurile care rezultă din aceste audituri. Se spune, pe bună dreptate, că cea mai ieftină energie este energia economisită. Acest fapt a determinat ca mulţi consumatori de energie electrică sau termică să apeleze la serviciilor noastre pentru realizarea auditorilor energetice.
Amintim câţiva: SC Fares SA Orăştie, SC Sews Romania SRL Deva, SC Marmosim SA, SC Eopaper SA, SC Mecanica Sider SA, SC Apa Prod SA cât şi la aplicarea măsurilor care au rezultat din bilanţuri cum ar fi:
- compensarea energiei reactive inductive datorate motoarelor electrice sau transformatoarelor, prin montarea bateriilor de condensatoare automate
- compensarea energiei reactive capacitive datorate liniilor electrice lungi de medie tensiune
- inlocuirea sau dublarea secţiunii cablurilor incorect dimensionate
- filtrarea armonicilor
- pornirea motoarelor de puteri mari prin softstartere
- controlul vitezei de rotaţie a motoarelor prin convertoare de frecvenţă
- utilizarea limitatoarelor de mers în gol
- înlocuirea lămpilor şi a corpurilor de iluminat cu randament redus

PROTECTIA CATODICA

2010-01-25T20:27:00.000+02:00

Protecţia catodică este tehnica, procedeul, care împiedică coroziunea metalelor într-un electrolit (lichid sau solid). Exemple:
- Racordurile între conductele metalice îngropate şi realizate din metale diferite
- Rezervoare metalice îngropate
- Canalizări supuse unor curenţi vagabonzi
Coroziunea. Considerăm un racord de gaz pentru un consumator la care există o joncţiune oţel cupru realizată în sol.

Conform figurii de mai sus la îmbinarea celor două piese de natură diferită apare o diferenţă de potenţial, deci ele se comportă ca o pilă electrică unde cele două conducte sunt electrozii iar solul este electrolitul. Dacă în locul milivoltmetrului se introduce un miliampermetru se constată că între cele două conducte există o circulaţie de curent. Placa din care iese curentul, numită anod, se corodează iar cealată numită catod rămâne neschimbată. Experimental se poate demonstra că unele metale se corodează mai mult iar altele mai puţin. Ordinea de coroziune a unor metale este: Cu, Pb, Fontă, Fe, Zn, Al, Mg.

Mijloace de protecţie împotriva coroziunii:

- evitarea contactului dintre conducte şi electrolit (sol) prin izolaţie

- legătura dintre metale diferite să se facă prin materiale electroizolante

- protecţie activă

Protecţia activă. Dacă toată canalizarea ar fi catod nu s-ar coroda. Pentru a realiza acest lucru se introduce un anod de sacrificiu din material mai economic. Deci pentru a proteja conductele se introduc electrozi suplimentari numiţi anozi solubili, practic se realizează o priză de pământ în apropierea unor asemenea joncţiuni care va fi anodul de sacruficiu iar conductele de protejat vor fi catod, necorodându-se.

Coroziunea datorată curenţilor vagabonzi.

conducta metalica

În figura de ai sus se prezintă o situaţie tipică când apar curenţi vagabonzi prin sol .
Alimentarea vehiculului electric se face din cele două staţii S1 şi S2 prin linia de contact şi şina metalică. Apar astfel curenţi vagabonzi care intersectează conducta metalică îngropată în apropierea şinei de rulare. Aceşti curenţi afectează această conductă astfel:
- şina este + faţă de sol, deci anod
- curenţii vagabonzi se deplasează dinspre şină spre conductă
- conducta este – faţă de sol, deci catod
- şina se corodează iar conducta nu se corodează
Pentru a evita aceste coroziunii prima metodă este izolarea de protecţie a conductei, se numeşte protecţie pasivă. O altă metodă cu rezultate mai bune este legarea conductei la şina de rulare prin legături electrice. Aceste legături se numesc drenaje şi se execută cu conductor din OLZn dimensionate în fucţie de curenţii din instalaţie

ROMÂNIA ENERGETICĂ – ÎNCOTRO?. PIERDERILE DE ENERGIE

2010-01-25T09:30:00.000+02:00

Dacă vorbim despre pierdrile de energie trebuie să ne referim la proasta gospodărire cât şi la procesul tehnologic de prodicere, transport, utilizare. Pentru aceasta să ne gândim la un fapt simplu: ce transformări trebuie să sufere energia chimică a bulgărului de cărbune pentru a fi transformată în energia luminoasă a banalului bec din camera noastră.
Nu analizăm aici pierderile din procesul de extragere al cărbunelui din mină ci ne refeerim strict la pierderile din cetralele termice. Aşadar cărbunele odată ajuns la cetrala termică este fărâmiţat în nişte mori uriaşi acţionate de motoare electrice asincrone a căror randament este în jurul valorii de 80...85%. praful de cărbune este suflat în cazanul cu abur unde energia chimică se transformă în energia termică a gazelor de ardeere incandescente. Spălând suprafaţa metalică a cazanului, gazele fierbinţi îi transmit căldura, iar aceasta la rândul ei o transmite apei care se transformă în abur. Aburul este apoi dirijat spre turbină. Acest abur, care iese din cazan, conţine doar 75 – 85% din căldura primită restul se pierde. Pierderile din cazan au mai multe cauze: temperatura şi excesul de aer de ardere, izolaţia proasta, arderea chimică incompletă a cărbunelui, energia termică transmisă cenuşii şi gazelor de ardere, etc.
În turbină energia termică a aburului se transformă în energie mecanică a rotorului turbinei. În turbină aerul intră la temperatură şi presiune înaltă şi cedează palelor turbinei energia termică astfel încât la iesşirea din turbină are temperatura joasă. Şi aici în turbină au loc pierderi: datorate neetanşeităţii, pierederi mecanice datorate frecărilor în lagăre, etc.
La părăsirea turbinei , aburul duce cu sine, în condensator unde aburul se transformă în apă. Aici aburul cedează întreaga căldură latentă de vaporizare apei de răcire, care corespunde la aproape 50% din întreaga energie conţinută în cărbunele ars în centrală.
Revenind la turbină, trebui să ţinem seama şi de pierderile în generator. Acesta este cuplat mecanic la arborele turbinei. În generator energa mecanică a turbinei este transformată în energie electrică. Aici pierderile sunt datorate: încălzirii lagărelor, a miezului rotorului, pierderi electromagnetice, etc. Nu putem răsufla uşuraţi pebtru că pierderi urmează şi mai departe în staţiile de transformare, reţelele de distribuţie şi apoi în becul nostru. Pierderile în staţiile electrice sunt datorate pierderilor în transformatoare: pierderi electromagnetice iar în liniile de transport pierderile sunt dat factorului de puetre redus, linii lungi, etc. Ajungănd la bec trebuie să ţinem seama de randamentul scăzut al transformării energiei electrice în energie luminoasă care are loc în becul cu incandescenţă. Astfel la un bec de 40w, de exemplu, doar 1,5% din energia primită se transformă în energie luminoasă.
Poate am luat ca exemplu un caz nefericit: becul electric cu incandescenţă, bec care începe să cam dispară. Dar m-am folosit de el pentru o mai bună înţelegere a nevoii de economie.

Revenind la pierderile analizate se poate spune că dintr-o tonă de cărbune extrasă de mineri, se consumă în mod util doar 70 – 90kg, restul se foloseşte doar pentru „încălzirea pierderilor”!
Ce-i de făcut? Multe! Trebuie analizate aceste pierderi de energie la nivel macro: producător, transportator, utilizator şi apoi stabilite măsuri de reducerea lor.
Analiza trebuie făcută pornind de la consumator şi mergînd spre amonte deoarece de aici pornesc multe pierderi care pot fi uşor eliminate fără costuri mari. Putem aminti câteva: transformatoare incorect dimensionate, motoare care funcţionează mult în gol sau la sarcină redusă, linii electrice, aeriene şi subterane lungi care produc curenţi capacitivi însemnaţi, aplicaţii ale electronicii de putere care au un puternic regim deformant, încărcării nesimetrice a reţelelor, iluminat cu corpuri de iluminat şi lămpi cu randament redus, sisteme de încălzire prost dimensionate, etc.
Problema pierderilor de energie este complexă şi trebuie ataşată de problema poluării pentru că producerea energiei în sistemele clasice este întodeauna însoţită de pierderi mari care nu pot fi recuperate, aşa cum nu poţi să strângi apa vărsată pe nisipul lacom de umezeală. Căldura nu poate să treacă de la corpuri cu o temperatură mai scăzută spre corpuri cu temperatură mai ridicată iar răcirea unui corp sub temperatura mediului ambient se poate face doar cu ajutorul maşinilor frigorifice (conform principiului al doilea al termodinamicii).
Avem nevoie de energie şi de calităţile ei şi cât de variate sunt înfăţişările sub care o întâlnim:
Ea este concetrată în razele soarelui sub formă mată sau strălucitoare, neagră sau cenuşie.
Ea este cărbunele lichid al pământului – ţiţei.
Ea este cărbunele străveziu aerian, care arde cu flacără incoloră – gazul natural.
Ea apare sub formă de şisturi bitumioase.
Ea este darul pădurilor verzi – lemnul.
Ea este bogăţia mlaştinilor – turba.
Ea este cărbunele alb al apelor – energia hidraulică.
Ea este cărbunele albastru – forţa valurilor.
Ea este cărbunele roşu – căldura pământului.
Ea este carbunele incolor – energia nucleară.
Pentru ca aceste imense bogăţii ale pământului să capete valoare trebuie puse la treabă cu costuri şi pierderi cât mai mici. Nu putem răsplăti dărnicia pământului cu răutate, nepăsare sau inconştienţă.

CONTROLUL TEMPERATURII LA INSTALATIILE DE INCALZIRE PRIN INDUCTIE

2010-01-23T17:52:00.003+02:00

Încălzirea prin inducţie se bazează pe transmiterea energiei electromagnetice la metalul de încălzit situat în câmpul magnetic (variabil în timp) al unei bobine inductoare, încălzirea metalului producându-se prin efectul Joule – Lenz al curenţilor turbionari induşi. Dacă metalul este feromagnetic se adaugă şi încălzirea prin efect histerezis, până la punctul Curie.Se poate arăta că adâncimea de pătrundere a câmpului magnetic în piesele metalice este:

Din relaţia de mai sus se observă că adâncimea de pătrundere este invers proporţională cu frecvenţa tensiunii de alimentare a bobinei inductoare. Pentru încălzirea superficială (de suprafaţă) se folosesc frecvenţe ridicate iar pentru încălzirea în adâncime (în volum) se foloseşte frecventa industrială (50Hz).

În figura de mai sus se observă părţile componente ale unei instalaţii de încălzire, în volum, prin inducţie, care se foloseşte la încălzirea bandajelor roţilor de vagoane (pentru bandajarea sau debandajarea) roţilor. Elemente componente:

- bobină inductoare

- miez magnetic

- suport

Transmiterea energiei de la inductor la piesa metalică (bandaj)depinde de natura materialelor, forma pisei cât şi poziţia relativă. Randamentul electric are o valoare cu atât mai mare cu cât:

- distanţa între inductor şi piesă este mai mică

- lungimea inductorului este mai mare decât a piesei

- factorul de umplere al spirelor inductorului este mai mare

- raportul dintre diametrul piesei si adâncimea de pătrundere în piesă este mai mare sau egal decât 10
- temperatura piesei este mai mare.

Alimentarea cu energie electrică a bobinei inductorului se face la 380V prin alimentarea cu două faze. Pentru simetrizarea reţelei se foloseşte o bobină de simetrizare alimentată tot la 380V intre una din cele două faze şi a treia fază.
Instalaţiile de încălzire prin inducţie având un puternic caracter inductiv cât şi variaţiilor impedanţei sarcinii necesită instalaţie automată cu condensatoare pentru compensarea energiei reactive. Această bateriei de condensatoare pe lângă compensarea energiei reactive permit şi o compensare a variaţiilor bruşte ale tensiunilor de alimentare determinând astfel utilizarea completă a puterii sursei de alimentare.
Având determinate elementele componente ale instalaţiei de incălzire prin inducţie, se pune problema controlului temperaturii piesei de încălzit astfel încât la atingerea valorii prestabilite procesul de încălzire să se oprească, continuare încălzirii putând duce la modificări de structură a materialului din care este confecţionată piesa.
Pentru controlul temperaturii piesei de încălzit se pot folosi controlere dedicate sau controlere care care pot măsura şi alte tipuri de mărimi (presiune, temperatură, umiditate, senzori liniari pentru mişcare, etc). În aplicaţia prezentată propunem utilizarea controlerului ATR 121, cu afişare numerică (trei biţi) şi traductor de temperatură (termocuplu) care să funcţioneze în domeniul 0...500gradeC.

Alimentarea cu energie a controlerului se face la 230V, 50Hz. La intrare se aplică un semnal electric printr-un traductor de temperatură (termocuplu) iar ieşirea este prevăzută cu două relee(10A pe sarcină rezistivă) + SSR (8V - 20mmA, 15V – 30mmA, 30V – 30mmA). Controlerul este prevazut cu comunicare serială RS 485 – protocol Modbus RTU slave.Controlerul are două trepte de control a tensiunii, cu alarmă în bandă de proporţionalitate şi alarmă absolută faţă de mărimea de proces care poate lucra deasupra sau dedesuptul benzii de lucru. Operaţuinile de programare permit setare optimă a parametrilor pentru controlul optim al procesului. Prin comunicarea serială controlerul poate fi inclus într-un sistem de date centralizat care permite urmărirea şi controlul temperaturii de la distanţă. Prin folosirea controlerului se poate urmării în permaneţă variaţia temperaturii piese de încălzit, local sau centralizat, şi la atingerea pragului de alarmă prestabilit se emite un semnal sonor şi luminos iar la atingerea temperaturii maxime de încălzire se întrerupe alimentarea cu energie a bobinei inductoare.

15 IANURIE 2010

2010-01-15T17:12:00.002+02:00

Poezia Scrisoarea I de Mihai Eminescu

Cand cu gene ostenite sara suflu-n lumanare,
Doar ceasornicul urmeaza lung-a timpului carare,
Caci perdelele-ntr-o parte cand le dai, si in odaie
Luna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie,

Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreaga scoate

De dureri, pe care insa le simtim ca-n vis pe toate.

Luna tu, stapan-a marii, pe a lumii bolta luneci
Si gandirilor dand viata, suferintele intuneci;
Mii pustiuri scanteiaza sub lumina ta fecioara,
Si cati codri-ascund in umbra stralucire de izvoara!
Peste cate mii de valuri stapanirea ta strabate,
Cand plutesti pe miscatoarea marilor singuratate!
Cate tarmuri inflorite, ce palate si cetati,
Strabatute de-al tau farmec tie singura-ti arati!
Si in cate mii de case lin patruns-ai prin feresti,
Cate frunti pline de ganduri, ganditoare le privesti!
Vezi pe-un rege ce-mpanzeste globu-n planuri pe un veac,
Cand la ziua cea de maine abia cuget-un sarac...
Desi trepte osebite le-au iesit din urna sortii,
Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii;
La acelasi sir de patimi deopotriva fiind robi,
Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!
Unul cauta-n oglinda de-si bucleaza al sau par,
Altul cauta in lume si in vreme adevar,
De pe galbenele file el aduna mii de coji,
A lor nume trecatoare le insamna pe raboj;
Iara altu-mparte lumea de pe scandura tarabii,
Socotind cat aur marea poarta-n negrele-i corabii.
Iar colo batranul dascal, cu-a lui haina roasa-n coate,
Intr-un calcul fara capat tot socoate si socoate
Si de frig la piept si-ncheie tremurand halatul vechi,
Isi infunda gatu-n guler si bumbacul in urechi;
Uscativ asa cum este, garbovit si de nimic,
Universul fara margini e in degetul lui mic,
Caci sub fruntea-i viitorul si trecutul se incheaga,
Noaptea-adanc-a veciniciei el in siruri o dezleaga;
Precum Atlas in vechime sprijinea cerul pe umar
Asa el sprijina lumea si vecia intr-un numar.
Pe cand luna straluceste peste-a tomurilor bracuri,
Intr-o clipa-l poarta gandul indarat cu mii de veacuri,
La-nceput, pe cand fiinta nu era, nici nefiinta,
Pe cand totul era lipsa de viata si vointa,
Cand nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns...
Cand patruns de sine insusi odihnea cel nepatruns.
Fu prapastie? genune? Fu noian intins de apa?
N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa,
Caci era un intuneric ca o mare far-o raza,
Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza.
Umbra celor nefacute nu-ncepuse-a se desface,
Si in sine impacata stapanea eterna pace!...
Dar deodat-un punct se misca... cel intai si singur. Iata-l
Cum din chaos face muma, iara el devine Tatal!...
Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stapanul fara margini peste marginile lumii...
De-atunci negura eterna se desface in fasii,
De atunci rasare lumea, luna, soare si stihii...
De atunci si pana astazi colonii de lumi pierdute
Vin din sure vai de chaos pe carari necunoscute
Si in roiuri luminoase izvorand din infinit,
Sunt atrase in viata de un dor nemarginit.
Iar in lumea asta mare, noi, copii ai lumii mici,
Facem pe pamantul nostru musunoaie de furnici;
Microscopice popoare, regi, osteni si invatati
Ne succedem generatii si ne credem minunati;
Musti de-o zi pe-o lume mica de se masura cu cotul,
In acea nemarginire ne-nvartim uitand cu totul
Cum ca lumea asta-ntreaga e o clipa suspendata,
Ca-ndaratu-i si-nainte-i intuneric se arata.
Precum pulberea se joaca in imperiul unei raze,
Mii de fire viorie ce cu raza inceteaza,
Astfel, intr-a veciniciei noapte pururea adanca,
Avem clipa, avem raza, care tot mai tine inca...
Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbra-n intuneric,
Caci e vis al nefiintei universul cel himeric...
In prezent cugetatorul nu-si opreste a sa minte,
Ci-ntr-o clipa gandu-l duce mii de veacuri inainte;
Soarele, ce azi e mandru, el il vede trist si ros
Cum se-nchide ca o rana printre nori intunecosi,
Cum planetii toti ingheata si s-azvarl rebeli in spat’
Ei, din franele luminii si ai soarelui scapati;
Iar catapeteasma lumii in adanc s-au innegrit,
Ca si frunzele de toamna toate stelele-au pierit;
Timpul mort si-ntinde trupul si devine vecinicie,
Caci nimic nu se intampla in intinderea pustie,
Si in noaptea nefiintei totul cade, totul tace,
Caci in sine impacata reincep-eterna pace...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Incepand la talpa insasi a multimii omenesti
Si suind in susul scarii pan’ la fruntile craiesti,
De a vietii lor enigma ii vedem pe toti munciti,
Far-a sti sa spunem care ar fi mai nenorociti...
Unul e in toti, tot astfel precum una e in toate,
De asupra tuturora se ridica cine poate,
Pe cand altii stand in umbra si cu inima smerita
Nestiuti se pierd in taina ca si spuma nezarita —
Ce-o sa-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gandesc?...
Ca si vantu-n valuri trece peste traiul omenesc.

Fericeasca-l scriitorii, toata lumea recunoasca-l
Ce-o sa aiba din acestea pentru el, batranul dascal?
Nemurire, se va zice. Este drept ca viata-ntreaga,
Ca si iedera de-un arbor, de-o idee i se leaga.
“De-oi muri — isi zice-n sine — al meu nume o sa-l poarte
Secolii din gura-n gura si l-or duce mai departe,
De a pururi, pretutindeni, in ungherul unor crieri
Si-or gasi, cu al meu nume, adapost a mele scrieri!”
O, sarmane! tii tu minte cate-n lume-ai auzit,
Ce-ti trecu pe dinainte, cate singur ai vorbit?
Prea putin. De ici, de colo de imagine-o fasie,
Vre o umbra de gandire, ori un petec de hartie;
Si cand propria ta viata singur n-o stii pe de rost,
O sa-si bata altii capul s-o patrunza cum a fost?
Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,
Printre tomuri bracuite asezat si el, un brac,
Aticismul limbii tale o sa-l puna la cantari,
Colbul ridicat din carte-ti l-o sufla din ochelari
Si te-o strange-n doua siruri, asezandu-te la coada,
In vro nota prizarita sub o pagina neroada.
Poti zidi o lume-ntreaga, poti s-o sfarami... orice-ai spune,
Peste toate o lopata de tarana se depune.
Mana care-au dorit sceptrul universului si ganduri
Ce-au cuprins tot universul incap bine-n patru scanduri...
Or sa vie pe-a ta urma in convoi de-nmormantare,
Splendid ca o ironie cu priviri nepasatoare...
Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,
Nu slavindu-te pe tine... lustruindu-se pe el
Sub a numelui tau umbra. Iata tot ce te asteapta.
Ba sa vezi... posteritatea este inca si mai dreapta.
Neputand sa te ajunga, crezi c-or vrea sa te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subtire
Care s-o-ncerca s-arate ca n-ai fost vrun lucru mare,
C-ai fost om cum sunt si dansii... Magulit e fiecare
Ca n-ai fost mai mult ca dansul. Si prostatecele nari
Si le umfla orisicine in savante adunari
Cand de tine se vorbeste. S-a-nteles de mai nainte
C-o ironica grimasa sa te laude-n cuvinte.
Astfel incaput pe mana a oricarui, te va drege,
Rele-or zice ca sunt toate cate nu vor intelege...
Dar afara de acestea, vor cata vietii tale
Sa-i gaseasca pete multe, rautati si mici scandale —
Astea toate te apropie de dansii... Nu lumina
Ce in lume-ai revarsat-o, ci pacatele si vina,
Oboseala, slabiciunea, toate relele ce sunt
Intr-un mod fatal legate de o mana de pamant;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult ii vor atrage decat tot ce ai gandit.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Intre ziduri, printre arbori ce se scutura de floare,
Cum revarsa luna plina linistita ei splendoare!
Si din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate;
Amortita li-i durerea, le simtim ca-n vis pe toate,
Caci in propria-ne lume ea deschide poarta-ntrarii
Si ridica mii de umbre dupa stinsul lumanarii...
Mii pustiuri scanteiaza sub lumina ta fecioara,
Si cati codri-ascund in umbra stralucire de izvoara!
Peste cate mii de valuri stapanirea ta strabate,

Cand plutesti pe miscatoarea marilor singuratate,

Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortii
Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii!

SOLUŢII ALTERNATIVE DE ÎNCĂLZIRE A LOCUINŢEI

2010-01-12T14:49:00.001+02:00

Vă prezint trei sisteme alternative de încălzire electrică prezentând la fiecare avantaje, costuri, condiţii de montaj, alte recomandări.

1. ÎNCĂLZIREA ELECTRICĂ ÎN PARDOSEALĂ
Incalzirea electrica in pardoseala se realizeaza prin montarea elementelor incalzitoare, cabluri electrice sau covorase in pardoseala casei. Pentru casele aflate in constructie se recomanda montarea acestor sisteme de incalzitoare direct in sapa. Dac se doreste doar repararea sau modificarea sistemului de incalzire atunci se recurce la o mica inaltare a pardoselii prin montareacovoraselor incalzitoare care se poate aplica peste stratul de sapa si se incorporeaza direct in adezivul gresiei ce urmeaza a fi montata. Daca decizi sa folosesti parchet laminat ca finisaj, atunci se recomanda folia incalzitoare cu o putere mai scazuta, dar cu rezultate la fel de bune.
        Cu incalzirea in pardoseala obtinem o suprafata radianta foarte mare, dar cu o temperatura foarte joasa, reprezentand o solutie buna atat pentru decoratori cat si pentru beneficiar. Elementele incalzitoare nu se afla la vedere, spatiul putandu-se folosi in intregime iar mobilierul se poate aseza dupa bunul plac.
          Incalzirea in pardoseala intretine suprafata pardoselei uscand-o atunci cand apa este prezenta pe suprafata acesteia, impiedicand totodata formarea condensului si infiltrarea acestuia in structura casei. Pe timpul noptii cand energia electrica este mai ieftina se poate folosi cu precadere pardoseala pentru a inmagazina caldura
         Incalzirea electrica prin pardoseala poate fi folosita atat ca sursa unica de caldura sau ca sursa suplimentara pentru casele care au o izolatie termica mai redusa.
           Gama de produse este variata si adaptabila oricarui tip de locuinta sau incapere. Sistemul este potrivit pentru orice tip de incapere de la bai, dormitoare pana la sali de muzeu sau biserici.
           Sistemul se compune din urmatoarele elemente:
- cablu incalzitor (folie/plasa incalzitoare);
- banda de fixare;
- termostat reglabil cu senzori de temperatura atat in pardoseala cat si in ambient.
         Alimentarea sistemul de incalzire electrica in pardoseala se face la tensiune monofazica, faza + nul + nul de protectie, 220V prin intermediul unor conductoare din cupru cu sectiunea de 2,5 mmp si protejate cu sigurante de protectie.
        Preturile: cabluri incalzitoare 20…35 euro/mp iar cel prin covoras incalzitor 30…50 euro/mp. Diferentele apar de la firma la firma si sunt date de calitatea materialelor cat si de grosimea materialelor. Aceste preturi sunt cam 30%-50% din costuri de achizitie si montaj ale unui sistem de incalzire classic( cu centrala pe gaze).
        Pretul de montare (manopera) al sistemului reprezinta un procent de 25 - 30% din valoarea materialelor. Suma difera in functie de firma care face lucrarea. Este recomandabila ca montajul sistemului sa se faca de o firma agreata sau supravegheata de furnizorul de echipamente, pentru a primi garantia produsului: intre 10 ani si 20 de ani.
         Consumul este direct proportional cu pierderile de caldura ale fiecarei locuinte. Calculele pentru o casa noua, izolata normal, arata un consum mediu orar de 20 – 25 Wh/mp incalzit, in perioada de iarna.
          Consumul se poate diferentia pentru doua cazuri distincte: Sistemul de incalzire functioneaza ca instalatie suplimentara (adica lucreaza impreuna cu alt sistem de incalzire), in acest caz puterea este de 60 W/mp, iar in cazul incalzirii totale de 100 – 150 W/mp. Raportand acest consumul la consumul unui bec clasic de 100W se constata eficacitatea sistemului.
Avantaje:
- caldura este uniforma, nu creaza curenti de convectie, nu produce miscari de aer si nu ridica praful (benefic persoanelor alergice);
- nu ocupa spatiu, nu este la vedere,se monteaza direct in sapa,
- usureaza miscarea.
- in functie de configurare se pot obtine puteri de pina la 250W/m²;
- datorita constructiei bifilare nu creeaza camp electromagnetic;
- este total lipsit de mentenanta, totul rezumandu-se la consumul de energie;
- temperatura se poate urmari si modifica cu +/- 0,5° C pentru fiecare camera
- durata de viata este egala cu cea a cladirii;
- confortul este mult imbunatatit prin dispersia uniforma a caldurii in pardoseala;
- creste valoarea proprietatii.
         Dezavantajele apar de la lipsa de profesionalism a persoanelor care monteaza sistemul. sau fac evaluarea termica a casei sau a pardoselii. Astfel pot sa apara pierderi de caldura necalculate, fapt ce va mari consumul de energie electrica considerabil. Doar o echipa specializata va poate recomanda sistemul potrivit precum si termostatul compatibil pentru a face aceasta investitie profitabila si pentru a reduce costurile lunare de intretinere cu pana la 25%.

2. INCALZIREA CU PANOURI RADIANTE
Radiatia termica este o radiatie de unda lunga. Lungimea acestei unde se situeaza undeva intre cea a luminii vizibile si a radiatiei de microunde. Elementel de incalzit cedeaza caldura prin radiatie termica in infrarosu. Elementul de baza fiind o rezistenta termica nemetalica. Acesta produce radiatie termica, cu un randament ridicat fara electrosmog. Transmiterea caldurii se face fara pierdere de energie.
Undele termice realizate electromagnetic transmit energia termica direct si fara pierderi de transport catre toate corpurile solide din zona de radiatie. Temperatura optima a spatiului se obtine prin temperatura de suprafata a materialelor inconjuratoare si a obiectelor din incapere iar conductele, tevile de apa, calorifere, convectoare dispar in adevaratul sens al cuvantului ai astfel, se poate economisi de patru ori, si anume la :
• Costurile pentru energie
• Costurile de instalatii
• Costurile pentru reparatii si pentru revizii
• Costurile pentru proiecte
Instalarea elementelor de incalzire prin radiatie electromagnetica este foarte simpla si poate fi aleasa optim pentru orice spatiu individual. Se preteaza in aceeasi masura pentru spatii private, cladiri publice (aeroporturi, spitale, banci, hoteluri, cabinete medicale, muzee, birouri, hale de productie). Amplasarea se poate face pur si simplu dupa principii practice, rationale, sau se pot interpune si accente individuale (design personalizat).
Montajul poate fi facut de beneficiar dar pentru a beneficia de garantie, cat si de o fiabilitate in functionare este recomandabil ca instalarea sa fie facut de un personal calificat sau supraveghearea acestuia.
Avantaje:
- Se simte "caldura sobei de teracota".
- Fara pierdere de oxigen sau umiditate a aerului.
- Fara stratificare a caldurii.
- Igienic, fara ridicarea prafului (pentru clinici, spitale, atmosfera sterila).
- Pereti uscati, indeparteaza mucegaiul.
- Fara smog electric, rezistenta de incalzire in fibra de carbon (fara metale).
- Recomandat de medici pentru alergici, asmatici si reumatici.
- Ocupa putin loc: elemente de incalzit plate si compacte.
- Mareste suprafata utila: camera centralei poate fi folosita cu alta destinatie. Siguranta mare in exploatare: defectiunile sunt practic excluse, nu necesita revizie. Cel mai simplu mod de comanda si reglare.
- Masurare exacta a consumului, poate fi permanent controlat. Decontare exacta a consumului, eventual pe spatiu si element de incalzire.
- Ele sunt disponibile in diferite culori si marimi.
- Termen de garantie 5-10 ani. Durata de viata: peste 25 ani
Costul panourilor radiante este in functie de puterea de incalzire si de ornamentele aferente. Astfel un panou radiant de 1000x300x32 standard, 350w/h, care incalzeste 32mc costa 250eu, iar un panou de 1200x800x32, 2000w/h care incalzeste 130mc costa 550eu (fara thermostat sau rama).
Tensiune : 200-240 V, 50 Hz curent alternativ/continuu
Temperatura de suprafata : intre 95 - 105 grade in putere nominala

3. INCALZIREA CU SEMINEE ELECTRICE
Avantajul semineelor este ca creeaza o ambianta placuta, este portabil, usor de folosit, nu are nevoie de intretinere, poate fi mutat oriunde in casa si furnizeaza caldura rapid, la atingerea unui buton.
Semineele electrice confera majoritatea avantajelor unui semineu traditional, dar nu au nevoie de nici un fel de pregatire inainte de folosire si intretinere zero. Un alt avantaj al semineelor electrice este faptul ca se potrivesc in orice decor datorita gamei variate de mantale disponibile. Dintre variantele care le punem la dispozitia dvs amintim mantalele clasice din lemn, in diferite variante de modele si culoare, mantale moderne din mdf in culori care se potrivesc decorurilor contemporane, precum si modele de focare electrice care pot fi inzidite pentru un aspect mai realist al semineului. Un alt avantaj deloc neglijabil este pretul. Semineele clasice si pe gaz au costuri mari de instalare si in plus trebuie sa faceti modificari in planul casei pt cosul de fum; iar la apartamente acest lucru nu este posibil.
De asemenea, costul de functionare al semineelor electrice este foarte mic: functionarea pe efect de flacara costa doar 3 bani/ora (0.03 RON/ora) (pentru un cost al curentului electric mediu la nivel national). Incalzirea impreuna cu efectul de flacara costa in jur de 30 bani/ora (0,3 RON/ora) (cu ciclu termostatat la 50%).
Siguranta este un alt factor important in alegerea oricarui obiect.
Semineele electrice au avantajul sigurantei, nefiind vorba de flacara deschisa si fiind necesara doar o priza obisnuita. Se folosesc totusi pentru incalziri locale sau ca incalziri suplimentare sau ambientale. Pretul lor este relative mic dar impreuna cu accesoriile (masca, support sisteme de prindere) se pare ca depasesc valoarea care l-ar putea recomanda ca un sistem de incalzire unic
             Sistemele de incalzire electrice, ca sisteme alternative de incalzire, prezinta avantaje mari fata de sistemele clasice cu gaze naturale sau cu lemne. Amintesc doar cateva:
- nu necesita proiecte costisitoare de gaz de alimentare cu apa, etc)
- nu exista pericolul de inghet
- sunt fiabile si au garantie mare
- pot fi comandate de la distanta prin telefon (GPRS), radio, etc
- consumul de energie electrica poate fi redus prin montarea unor micro centrale eoliene sau panouri solare (spre ex de 2kw) care sa acopere o parte din consumurile energiei electrice
- ofera un conform mai mare
- au un grad mai mare de protectie, adica sunt mai sigure (nu exista riscul de explozie, intoxicatii cu CO2, etc)
- nu sunt scumpe
- se pot realiza temperaturi precise pentru fiecare camera in parte
Ca la orice instalatie electrica, recomandam ca montajul si punerea in functiune sa se faca de personal calificat. Atat pentru alegerea sistemului optim cat si pentru siguranta in functionare. De asemenea alimentarea sistemelor preaentate trebuie sa se faca cu cabluri bine dimensionate si sa fie protejate prin sigurante dimensionate corespunzator.
Referitor la tendintele actuale am observat orientarea spre panouri radiante si spre incalzirea electrica in pardoseala. Am intalnit seminee electrice mai mult ca décor, incalzire locala suplimentara si ca jocuri de lumini.

REALIZAREA INSTALATIILOR ELECTRICE DE FORTA DIN ELEMENTE PREFABRICATE

2010-01-04T16:42:00.001+02:00

O soluţie modernă şi flexibilă care s-a impus tot mai mult în ultimul timp este tipizarea şi prefabricarea instalaţiiloe electrice de forţă prin tipizarea distribuţiilor în bare.
Trebuie remarcat avantajele acestor tipuri de instalaţii, în condiţiile în care, de exemplu la halele industriale, în cazul extinderii sau schimbării poziţiei utilajelor, instalaţiile electrice pot fi configurate uşor fără modificări majore (pereţi sparţi, pardoseli modificate, etc)

Elementele componente ale distribuţiei în bare prefabricate:

- Bara capsulată, (blindosbarra, busbar), este realizată din patru conductoare din cupru (trei faze şi nulul de lucru – 7 ) capsulate într-o carcasă de tablă din oţel zincat (3) care are rolul atât de protecţie mecanică cât şi de nul de protecţie.
- Cap de alimentare, care are rolul de a face legătura între cablul de alimentare şi bara capsulată. Este prevăzut cu cleme pentru cabluri. Se montează la unul din capetele barei (1)
- Cap de închidere, se montează la celălat capăt al barei cu rolul de protecţie împotriva electrocutării prin închiderea completă a barei.(2)
- Casete de derivaţie, sunt din material plastic şi sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile pentru protecţie, au rolul de a realiza legătura de la bară la diferite utilaje. (4, 6)
- Coturi teuri, etc tot din bară capsulată
- Elemente auxiliare de fixare a barei de tavan sau pereţi (montanţi, cleme, etc.) (5)
Există mai multe tipuri de bare capsulate: pentru iluminat, pentru transmisii de date, pentru instalaţii de forţă, etc.

Condiţii specifice pentru realizarea instalaţiilor de forţă.

- alimentarea cu energie electrică a fiecărui receptor electric trebuie să se facă separat. Se admite alimentarea mai multor receptoare identice printr-un circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală nu depăşeşte 15kW.
- pornirea motoarelor electrice se face direct dacă puterea motoarelor este mai mică de 4kW (când tensiunea între faze a reţelei este de 220V) şi mai mică de 5,5kW (când tensiunea între faze este de 380V), pentru consumatori conectaţi la reţeaua de j.t. a furnizorului şi prin aparate de pornire dacă puterea motoarelor este mai mare decât valorile de mai sus.

- la consumatori alimentaţi prin posturi de transformare,puterea motoarelor care pot fi pornite direct se determină prin calcul şi nu va depăşi 20% din puterea transformatoarelor în funcţie.
- circuitul separat pentru alimentarea unui motor electric se prevede cu: dispozitive automate de protecţie la scurtcircuit (de ex. siguranţe fuzibile sau siguranţe automate) şi cu dispozitive pentru comandă şi detecţie automată a suprasarcinilor (de ex. contactoare, relee termice sau întreruptoare cu relee termice şi electromagnetice). Alegerea caracteristicilor acestor dispozitive de protecţie a motoarelor şi reglajul lor se face conform tabelului de mai sus şi din cataloagele de produse.
- protecţia la lipsă de tensiune sau la tensiune minimă seprevede la motoarele cu pornire prin aparate de pornire cu acţionare manuală sau la motoare a căror autopornire nu este permisă din motive de securitate .
- echipamentul electric pentru alimentarea şi acţionareamotoarelor electrice se montează în tablouri electrice.
- tablourile de distribuţie se prevăd cu întreruptoare generale. Fac excepţie tablourile din locuinţe. Dacă puterea este mai are de 20kW tablourile se prevăd cu întreruptor general automat cu protecţie maximală dacă sunt racordate la reţeaua de j.t. a furnizorului.
- se va evita gruparea în acelaşi tablou a aparatelor de curent alternativ cu aparate de curent continuu sau a aparatelor cu tensiuni diferite. Dacă nu se poate respecta această condiţie, aparatele pentru acelaşi tip de curent sau aceleaşi tensiuni, se instalează separat şi se marchează distinct.
- legarea conductoarelor la aparate, echipamente,motoare, etc. se face prin strângere mecanică cu şuruburi pentru secţiuni mai mici de 10mm2 şi direct sau prin intermediul papucilor sau clemelor speciale , la secţiuni mai mari de 10mmp.
- suprafeţele de contact se curăţă până la luciu metalic.
- conductoarele de cupru multifilare sau din oţel se cositoresc.
- conductele şi barele se marchează prin culori astfel:

- verde / galben conducte de protecţie (PE şi PEN)
- albastru deschis, conducte de nul de lucru
- alte culori (roşu, galben, albastru, maro, negru, etc.)conducte de fază

- distanţa de izolare în aer între părţile fixe sub tensiune ale diferitelor faze precum şi între faze şi partea metalică a tabloului trebuie să fie mai mare de 15mm.
- tablourile se montează astfel încât înălţimea laturii de sus faţă de pardoseală să nu fie mai mare de 2,2m.
- coridorul de deservire din faţa sau spatele tabloului va fi de cel puţin 0,8m.
- aparatele montate în tablou (siguranţe, contactoare, separatoare, etc.), circuitele de intrare şi plecările, se etichetează clar şi vizibil.

ENERGIA INSEAMNA PUTERE

2009-12-30T14:51:00.008+02:00

2009-12-26T16:27:00.002+02:00

Cântecul potirului

de Nichifor Crainic

Când holda taiata de seceri fu gata
Bunicul si tata
Lasara o chita de spice în picioare
Legand-o cucernic cu fir de cicoare;
Iar spicele-n soare sclipeau matasos
Să-nchipuie barba lui Domnu Cristos.

Când painea-n cuptor semana cu arama,
Bunica si mama
Scotand-o sfielnic cu semnele crucii,
Purtau parca moaste cinstite si lucii
Ca painea, dand abur cu dulce miros,
Parea ca e barba lui Domnu Cristos.

Si iata potirul la gura te-aduce,
Iisuse Cristoase, tu jertfa pe cruce,
Hraneste-mă mama de sfant Dumnezeu.
Ca bobul în spice si mustu-n ciorchine
Esti totul în toate si toate prin tine,
Tu painea de-a pururi a neamului meu.

Din coarda de vita ce-nfasura crama
Bunica si mama
Mi-au rupt un ciorchine, spunandu-mi povestea;
Copile, graira, broboanele-acestea
Sunt lacrimi de mama varsate prinos
La casnele Domnului nostru Cristos.

Apoi, când culesul de struguri fu gata,
Bunicul si tata
In joc de calcaie jucand nestemate
Ce lasa ca rana siroaie-nspumate,
Copile, graira, e must sangeros
Din inima Domnului nostru Cristos.

Si iata potirul la gura te-aduce,
Iisuse Cristoase, Tu jertfa pe cruce;
Adapa-mă, seva de sfant Dumnezeu.
Ca bobul în spice si mustu-n ciorchine
Esti totul în toate si toate prin tine,
Tu, vinul de-a pururi al neamului meu.

Podgorii bogate si lanuri manoase,
Pamantul acesta, Iisuse Cristoase,
E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu.
Priveste-te-n vie si vezi-te-n grane
Si sangera-n struguri si frange-te-n paine,
Tu, viata de-a pururi a neamului meu.

Doamne

2009-12-26T14:55:00.002+02:00

De-ar fi sa-i luam pe toti la rand,
Si actualii dar si fostii,
Cei mai destepti de pe Pamant
Au fost intotdeauna...PROSTII ...

Nu te ruga la ursitoare
Sa-ti faca-n viata ta vreun rost,
Mai bine urla-n gura mare :
" Iubite Doamne, fa-ma....PROST ! "

De ce sa tragi ca la galera,
Sa-nveti atatea fara rost,
De vrei sa faci o cariera
Ajunge numai sa fii ... PROST.

In lumea asta, cu de toate,
Unde se-nvata contra cost
Pacat ca nici o facultate
Nu da si diploma de ... PROST.

Avem impozite cu carul
Dar inotam in saracie
Si ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe ... PROSTIE !

Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Sa nu-i jignesti, sa nu-i improsti !
O, Doamne, de ne-ar creste graul
Cum cresc recoltele de ... PROSTI.

Si-n lumea asta rasturnata,
Unde cei strambi sunt cei mai drepti,
Savantii nostri mor de foame
Si numai PROSTII sunt destepti.

Autor ...? (am primit-o pe mail)

ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL PODURILOR RULANTE - Rezumat

2009-12-26T14:47:00.001+02:00

Echipamentul electric este ansamblul format din:

- motoare electrice
- aparataj si instalatii electrice de comanda,
- actionare si siguranta
- protectie si reglare

Schema electrica: se prezinta, ca exemplu, schema electrica a unui pod rulat.

Cuprinde:
- CB, cutie de bare
- IP, intreruptor principal,
- LIP, limitator de cursa principal, montat la locul de urcare pe pod
- 2I, 3I, 4I, 2F, 3F, 4F, cutii de distributie cu intreruptoare si sigurante
- 2M, 3M, 4M, motoare electrice, asincrone cu rotorul bobinat
- 2C, 3C, 4C, controlere pentru comanda motoarelor electrice
- 2R, 3R, 4R, rezistente electrice , introduce in serie cu rotorul, pentru pornire si modificarea vitezei.
- Limitatoare de cursa de sfarsit de cursa pentru limitarea deplasarii podului, caruciorului (stanga – dreapta), carligului (sus – jos), precum si electromagneti de franare.

Aparate de conectare :
- aparate de conectare automata:
o contactoare
o relee
o intreruptoare automate comandate
- aparate de conectare neautomate
o separatoare
o limitatoare
o intreruptoare manuale
Mentiuni speciale: In functionare apar posbile defecte la urmatoarele elemente:
- contactele contactoarelor sau intreruptoarelor. Astfel apare uzura contactelor datorata
valorii intensitatii curentului electric, numarului de conectari, si materialului din care este executat contactul. Contactele uzate se repara sau se inlocuiesc. Deasemenea se verifica cursa de contact si presiunea de contact. In tabelul de mai jos se preainta valorile fortei de contact pentru diferinte tipuri de contacte

Curentul nominal       Contacte din cupru sau alama        Contacte din argint
                                 Minima            Maxima            Minima           Maxima
           [A]                  [N]                       [N]                  [N]                     [N]

            10                   2                          1,5                   1                       1,5

            25                   5                        6,2                  2,5                        4

            60               12                          15                  6                         9

          100                20                            25                   10                        15

          200               30                              35                  20                        30

          400                60                             70                  40                         60

          600               90                             105                  -                            -

- bobinele de actionare. Bobinele aparatelor de actionare se ard atunci cand acestea raman
sub tensiune iar circuitul magnetic ramane deschis sau cand se mentine unu intrefier mai mare decat cel prevazut. Bobinele se repara sau se inlocuiesc.
Daca se repara trebuie sa se tina seama de urmatoarele:
o tensiunea retelei
o diametrul conductorului
o numarul de spire

Numarul de spire se determina cu relatia:

                 N = U 108 / 4,44 F B S                    [spire]

Unde: U – tensiunea, f – frecventa, B – inductia magnetica, S – sectiunea conductorului

Dimensiunile miezului

                 S = a b k                                           [cmp]

Unde: S – sectiunea miezului, a si b - dimensiunile miezului, k – coeficientul de impachetare (0,9 – 0,95)

Pentru a transforma bobinele pentru alta tensiune decat cea care au fost construite se aplica formulele:

                 d2 = d1sqr(U1/U2)                              [cm]

                  n1 = n2 (U1/U2)                                    [numar de spire]

Aparate de protectie si de siguranta.
- sigurante fuzibile, se aleg astfel incat sa realizeze protectia la scurtcircuite si la suprasarcina, astfel:
o pentru instalatiile de iluminat intensitatile fuzibilelor trebuie sa fie in treapta imediat inferioara fata de curentul maxim permanent admicibil in conductoare (sa fie cel putin 125% si nu mai mare de 180% fata de valoare curentului nominal al fuzibilului)
o pentru instalatiile de forta valoarea intensitatii fuzibilelor trebuie sa fie de cel mult trei ori curentul maxim admisibil in conductoarele circuitelor respective. Nu se vor depasi densitati maxime de current la pornire de 35A/mm2 pentru conductoare din cupru si 20A/mm2 pentru conductoare din aluminiu.
- intreruptoare automate
- dispozitive de blocare a intreruptorului automat principal cand controlerul nu se gaseste in pozitia de oprire
- relee care protejeaza circuitele contra scurcircuitelor si suprasarcinilor. Releele trebuie sa indeplineasca urmatoarele:
o releeul nu trebuie sa actioneze la un current cu 5% mai mare timp de 2 ore
o la un curent cu 50% mai mare, releeul trebuie sa actioneze dupa 2 minute
o la un current mai mare de sase ori curentul reglat, releeul trebuie sa actioneze dupa doua secunde
o la un current de sapte ori mai mare releeul trebuie sa actioneze instantaneu
- limitatoare de cursa
- pentru dispozitivele aflate in miscare
- dispozitive de intrerupere a curentului la urcarea pe pod sau la deschiderea usii de la cabina manevrantului

"DIN PRESA VREMII"

2009-12-09T20:40:00.011+02:00

ROMÂNIA ENERGETICĂ – ÎNCOTRO ?

2009-12-08T10:57:00.004+02:00

Tot ascultând poveştile pricepuţilor teleanaliştilor, mi-am amitit de un episod din istoria ştiinţei. Cam cu două, trei secole în urmă, în Anglia, la Birmingham, a luat naştere o asociaţie a savanţilor, de tipul unei academii de ştiinţe, neoficială. Amintesc aici pe vestitul chimist şi om politic Joseph Priestlez, pe Erasmus Darwin bunicul lui Charles Darwin, Watt şi alţii. Societatea lor era denumită “Asociaţia prietenilor Lunii”, fiindcă membrii ei se adunau numai atunci când era lună plină. Acest lucru era necesar deoarece ei era obligaţii să se întoarcă acasă noaptea târziu şi cum străzile oraşului nu erau pavate sau luminate singurul ajutor a lor era Luna care le lumina drumul.
           Cam două, trei secole despart străzile nepavate şi neiluminate din Birmingham de epoca noastră (cu străzi iluminate, pavate şi mijloace de transport moderne). Ce s-a întâmplat în acest timp?
          Producţia de bunuri şi mărfuri a omenirii a crescut nemăsurat de mult, a crescut de asemenea şi cantitatea de energie produsă şi consumată. Dacă resursele energetice ar fi uşor de procurat, dacă unele efecte (cum ar fi poluarea) nu ar fi dăunătoare pentru omenire, atunci ar trebui să fim liniştiţi, să dezvoltăm în continuare ramuri industriale fără să ţinem seama de costurile energetice sau să nu ne pese de răul produs prin poluare.
          Aşa cum în secolul al XVIII-lea, la Birmingham, beneficiind din plin de lumina Lunii, savanţi renumiţi aveau timp şi minte să se întâlnească pentru a găsi soluţii la problemele pe care îi preocupau, cred că e momentul ca oamenii pricepuţi din domeniul energetic, care beneficiază din plin de binefacerile “energiilor”, să-şi facă timp, în asociaţii oficiale sau neoficiale, pentru a discuta în modul cel mai adecvat cu putinţă problemele energetice ale României.
           România este o ţară bogată în resurse energetice “sărace”. Cărbunele românesc are o putere calorică scăzută, resursele de petrol şi gaze se cam termină iar amenajările hidro implică costuri deosebite (cele mai avantajoase fiind deja construite). Enegetica nucleară, rămasă mult în urmă, implică şi ea costuri mari, cantităţi însemnate de apă de răcire (daca se pune problema finalizărilor grupurilor trei şi patru de la Cernavodă, s-ar putea să nu fie suficientă apă de răcire chiar dacă centrala este situată în apropierea Dunării).
Bine, bine veţi spune, mai există celelalte resurse energetice numite, din comoditate,
“neconvenţionale” (poate peste doi, trei ani vor fi “convenţionale” şi la noi!). Haideţi să vedem care ar fi aceste resurse. Ar trebui să începem cu energia eoliană. Puterea energetică a vânturilor din România este, este relativ ridicată, dezavantajul fiind concentrarea ei în proporţie mare în Dobrogea. Dac[ ar fi tarnsformată în energie electrică reţelele de transport nu pot asigura transportul acestei puteri. Dacă tot suntem în Dobrogea ar trebui amintite aici energia solară, încă foarte scumpă, şi energia valurilor – nu se pune problema. Deplasându-ne încet spre alte meleaguri trebuie, neapărat, să amintim de energia biomasei. Cred că se pretează uşor la condiţiile de relief şi sol ale României. Imi amintesc că pe vremea studenţiei, am văzut undeva pe lângă Timişoara, în apropierea unui renumit complex agrozootehnic încercări reuşite în acest sens.
Toate aceste variante de dezvoltare energetică implică cheltuieli. Dar absolut toate implică ţi dezvoltarea altor segmente economice. De exemplu amenajările hidroenergetice asigură locuri de muncă pentru construcţii, biomasa dezvoltă sectorul agricol, etc. Numai că ar trebui să existe un plan coerent, unic şi de perspectivă de dezvoltare energetică şi eficienţă.
         Până la elaborarea, adoptarea şi menţinea acestui plan o perioadă mai lungă, trebuie să avem grijă de consumurile energetice. Există o lege care impune realizarea unor audituri energetice de agenţi economici care realizează anumite consumuri de energie. Oare rerspectăm această lege? Oare nu putem ca într-un interval de timp decent să realizăm un bilanţ energetic (electric şi termic) naţional, să vedem consumurile dar mai ales pierderile şi măsurile care trebuie implementate pentru eliminarea pierderilor?
Cum vom putea să realizăm eficient normele impuse de Uniunea Europeană de eliminarea emisiilor de CO¬2 dacă nu ştim, bănuim doar, pierderile din sistemul energetic sau din sistemul de încălzire al României.
Până la urmă, aşa cum se spune, cea mai ieftină energie este cea economisită. Dar cum să economiseşti dacă nu ştii cum şi cât?
         Cred că ar trebui ca la nivel local să existe mai multă aplecare spre domeniul energetic. Există ţn toate primăriile, prefecturile, consiile judeţene tot felul de referenţi, consilieri, etc. Cu tot felul de denumiri care mai de care, dar nu am preaam întâlnit un consilier energetic sau un serviciu energetic sau o direcţie energetică. Să nu mai vorbim de necesitatea unui minister al energiei care să coordoneze toate activităţile aferente. Şi de ce nu, poate ar fi bine sa existe un Comitet (Comisie, Consiliu, Asociaţie, Agenţie...) Energetic Roman care să cuprindă toate minţile luminate din domeniul energetic românesc şi care, asemenea Asociaţiei Prietenilor Lunii din sec al XVII-lea, să-şi înceapă munca dimineaţa şi să plece acasă la lumina lunii. Spun asta stiind ca: "Toti suntem in sant, dar unii dintre noi privesc catre stele".